Statul îi ignoră pe greco-catolici
17.12.2001, Cluj-Napoca (Ziua de Ardeal) - Plenul Senatului a respins zilele trecute proiectul de lege iniţiat, încă din legislatura trecută, de Părintele Matei Boilă, prin care li se înlesnea greco-catolcilor accesul în fostele lor biserici, cu precădere în localităţile unde există cel puţin două lăcaşuri de cult româneşti, din care unul a aparţinut înainte de 1948 Bisericii Române Unite. Singurii senatori care au votat favorabil acest proiect de lege au fost Norica Nicolai şi Kovacs Eckstein Peter. Menţionăm că, în legislatura trecută, propunerea a reuşit să treacă de Camera Senatului, însă a căzut la Camera Deputaţilor, textul fiind returnat pentru a fi reluat pe o ulterioară ordine de zi a plenului Paralamentului. Reluat în actuala legislatură, proiectul a fost respins „cu brio” de marea majoritate a senatorilor prezenţi, trimiţând proiectul Părintelui Boilă, conform legii 126/1990, la nivelul comisiilor de dialog dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită.
Propunerea legislativă oferea un „minimum minimorum” pentru comunităţile de greco-catolici, astfel încât şi aceştia să poată oficia slujbele sfinte într-o biserică (care le-a aparţinut până în 1948 – n.r.), fără nici o altă doleanţă privind statutul de proprietate, după cum a declarat chiar iniţiatorul proiectului, Pr. Matei Boilă. În textul iniţiativei se specifica şi faptul că, în localităţile unde există doar o singură biserică – fostă greco-catolică -, să se accepte serviciul religios alternativ, pentru comunităţile ortodoxe şi unite. „Am cerut doar un minim posibil. Era absolut firesc. Sunt multe biserici care stau degeaba închise, deoarece comunitatea orotdoxă îşi ţine slujbele într-un lăcaş nou, construit între timp”, a precizat pentru ZIUA de Ardeal Părintele Boilă. Rezultatul votului dat recent de Senatul României nu-l mai miră, în mod deosebit, nici măcar pe Părintele Boilă, aşa cum a subliniat acesta cunoscând reticenţa multor oameni politici faţă de reparaţiile ce se cuvin Bisericii Greco-Catolice, interzisă timp de 50 de ani de regimul comunist. Dacă proiectul ar fi trecut de ambele camere ale Parlamentului şi ar fi devenit lege, multe dintre asperităţile şi chiar conflictele interconfesionale dintre ortodocşi şi uniţi ar fi rezolvat, într-un fel, starea de cvasi-beligeranţă dintre cele două Biserici istorice româneşti din Transilvania.
Unde nu-i lege, se trece cu buldozerul
Reversul medaliei faţă de respingerea proiectului Pr. Boilă îl vedem astăzi în demolarea vechilor biserici greco-catolice din Ardeal, fapt faţă de care autorităţile (centrale şi locale) nu schiţează nici un gest pentru împiedicarea acestor acţiuni reprobabile. Credincioşii greco-catolici din Eparhia Română Unită de Cluj Gherla au iniţiat o acţiune de strângere de semnături pentru a stopa campania de distrugere a vechilor lăcaşuri de cult greco-catolice, astăzi sub administraţie ortodoxă. Principali protagonişti ai acţiunii de epurare edilitară a vechilor lăcaşuri greco-catolice din satele ardelene sunt o serie de preoţi ortodocşi, conducătorii comunităţilor ortodoxe din respectivele localităţi, după cum se remarcă în scrisoarea adresată Arhiepiscopului greco-catolic de la Cluj, IPSS George Guţiu. Astfel, cităm din textul apelului, care până astăzi numără peste două mii de semnături şi care continuă să crească. „Pentru a fi siguri că, în viitor, vor putea continua acţiunea de demolare a bisericilor construite de greco-catlolici, în prezent, imediat lângă ele sau exact peste ele, unii preoţi ortodocşi construiesc noi şi mari biserici ortodoxe, ca astfel să se justifice şi să impună demolarea bisericilor noastre (Urca, Tritenii de Jos şi Băişoara din Cluj, Ungheni şi Valea Largă din Mureş, Vadu Izei din Maramureş, §mig din Sibiu). Cu toate că, din anul 1998, s-a constituit la nivel ierarhic Comisia mixtă de dialog, formată din ortodocşi şi greco – catolici, totuşi, aceste acţiuni de demolare continuă şi în prezent. Menţionăm că, din totalul de 2012 biserici greco – catolice existente înainte de 1948, la întâlnirea din 4 noiembrie 1999 s-a cerut Comisiei mixte de Dialog ca să ni se restituie – în prima etapă – 160 de biserici din care s-au restituit numai 6, iar solicitarea ca în 227 de biserici să se facă slujbe alternativ ortodocşi/greco-catolici, nu s-a aprobat.”
Într-un final, credincioşii uniţi din Eparhia Clujului cer Arhiepiscopului Guţiu să intervină pentru oprirea demolării bisericilor, a stopării construirii oricăror noi biserici ortodoxe în imediata apropiere a celor vechi, greco-catolice, precum şi iniţierea unor demersuri pe lângă Guvern în vederea emiterii unei ordonanţe de urgenţă prin care administraţia centrală să oprească genocidul împotriva vechilor lăcaşuri de cult ce au aparţinut uniţilor. „Înainte de 1989, un înalt ierarh ortodox din Transilvania declara în plenul diverselor conferinţe internaţionale că în România nu se distrug biserici. Cu toate acestea, astăzi, planul comuniştilor de demolare a lăcaşurilor de cult este continuat de unii preoţi ortodocşi”, remaraca Părintele Boilă. (Daniel SÂRBU)
