Pelerin pe urmele lui Isus şi ale Mariei în Ţara Sfântă
29.10.2009, Iaşi (Catholica) - Patruzeci de credincioşi din comunităţile catolice române din Roma şi împrejurimi au făcut un pelerinaj în Ţara Sfântă, perioada 15-22 octombrie 2009, însoţiţi de păstorii respectivelor comunităţi: pr. Isidor Iacovici, de la Roma, şi pr. Adrian Chili, de la Ladispoli, alături de care a fost invitat şi PS Aurel Percă, Episcopul auxiliar al Diecezei de Iaşi, aflăm de pe Ercis.ro. Prin Oficiul Diecezan pentru Pelerinaje s-au organizat din Dieceza de Iaşi deja mai multe asemenea pelerinaje în Ţara Sfântă, având aportul deosebit al unor cunoscători ai acestor locuri – pr. Iosif Dorcu şi pr. Cristian Văcaru – care cu multă competenţă conduc paşii pelerinilor cu adevărat pe „urmele lui Isus şi ale Mariei”.
Astfel, în perioada 15-22 octombrie 2009, un grup de patruzeci de credincioşi din comunităţile catolice române din Roma şi împrejurimi, pentru opt zile au lăsat deoparte ocupaţiile obişnuite, pentru a deveni adevăraţi pelerini în Ţara Sfântă. Prezent de mai mulţi ani la Ierusalim, pr. Cristian Văcaru i-a ajutat pe pelerini să descopere frumuseţea locurilor sfinte, bogăţia lor istorică şi mai ales încărcătura lor creştină. Prima etapă a pelerinajului nostru a fost Nazaret: locul unde îngerul a vestit Mariei şi unde „Cuvântul s-a făcut trup” în cea mai mare discreţie, într-o localitate prea puţin cunoscută în acele vremuri. Bazilica Buneivestiri adăposteşte sub cupola ei în formă de crin răsturnat resturile grotei unde Ioachim şi Ana trăiau împreună cu fiica lor Maria.
De pe Muntele Fericirilor pelerinii au putut să privească profilul munţilor din împrejurimi, apoi Lacul Tiberiadei, acea oglindă de apă martoră a chemării primilor apostoli, martora multor minuni cum ar fi potolirea furtunii sau pescuirea minunată, locul obişnuit unde Isus învăţa mulţimile. Apoi au vizitat resturile casei lui Petru la Cafarnaum, o locuinţă simplă ce pescari, unde trăia cu fratele său şi unde poposea Isus; sinagoga unde a învăţat. La 3 km de Cafarnaum, la Tabga, un ţărm pietros, au intrat în bisericuţa care păstrează resturile stâncii „Mensa Christi”, unde Isus a gătit peşte pentru ucenicii Săi; aici Cristos l-a întrebat de trei ori pe Petru dacă îl iubea şi aici i-a conferit primatul.
A urmat vizita pe Tabor, un mic munte al Galileei, unde Isus s-a schimbat la faţă înaintea apostolilor Petru, Iacob şi Ioan. Apoi au parcurs pustiul Iudeii de la nord spre sud. Acesta era drumul care traversa Palestina, 150 km pe care i-a făcut Maria pentru a merge la verişoara ei, Elisabeta, drum refăcut pentru a merge la recensământ ordonat de împărat, drum parcurs şi de Isus când a mers la Ierusalim. A urmat apoi drumul de-a lungul Iordanului până la Ierihon, pentru a se îndrepta apoi spre Betleem, locul naşterii lui Isus, şi apoi spre Ierusalim, locul morţii şi învierii Sale. Pelerinii au poposit la Ierihon, amintindu-şi de Zaheu urcat într-un smochin, în dorinţa de a-l vedea pe Isus, şi au vizitat biserica ortodoxă română construită aici. Duminica s-a încheiat cu o celebrare euharistică în pustiul Iudeii, pe valea Hozevei.
Dis-de-dimineaţă, la ora 4.55, au celebrat Liturghia la locul naşterii din Betleem, după ce fiecare pelerin a trecut pe la locul marcat cu o placă de marmură şi o stea de argint cu inscripţia: „Hic de Virgine Maria Iesus Christus natus est”, „aici Isus Cristos s-a născut din Fecioara Maria”. Bazilica, construită de împărăteasa Elena în anul 323 deasupra locului unde tradiţia venerează locul naşterii lui Isus, se află într-o stare dezolantă, purtând mai recent semnele gloanţelor în urma unui conflict dintre palestinieni şi israelieni. Părăsind acest loc al Naşterii lui Isus, românii s-au îndreptat spre Ein Karem, casa Elisabetei şi locul naşterii lui Ioan Botezătorul.
Au avut ocazia de a privi cetatea Ierusalimului din acelaşi punct unde Isus a plâns, prezicând sfârşitul său, apoi Getsemani, sanctuarul rugăciunii sângerânde a lui Isus, cu Sfânta Liturghie celebrată chiar pe piatra agoniei, via Dolorosa cu Calea Crucii la o oră destul de matinală, pentru a ajunge pe Calvar. În Bazilica Sfântului Mormânt, locul Învierii lui Isus, doar pe o mică suprafaţă se pot reparcurge evenimentele din timpul Pătimirii lui Cristos. Aici pelerinii aşteaptă intrarea în mormântul sfânt, doar pentru 5-10 secunde, cronometrate atent de supraveghetori. Grupul de români a avut şi privilegiul de a fi primit în audienţă de Patriarhul latin al Ierusalimului, Fericirea sa Fouad Twall.
Au aflat astfel că în Ţara Sfântă sunt numai circa 26.000 de creştini catolici, 90 de preoţi, că numărul creştinilor este în descreştere – de exemplu, Betleemul cu ani în urmă avea 80 % creştini, iar acum populaţia creştină reprezintă mai puţin de 20 % -, datorită adversităţii evreilor şi arabilor musulmani, că prezenţa pelerinilor este o încurajare pentru localnici şi un semn de solidaritate care trebuie promovat. Fără a urma firul cronologic al evenimentelor biblice, ultima etapă a pelerinajului a cuprins vizita la Cenacol, biserica Adormirii Maicii Domnului, biserica Sf. Petru in Gallicantu şi punctul final, o vizită în Betania, locul preferat de Isus în vizitarea lui Lazăr şi a surorilor sale Marta şi Maria.
Legături
Imagini
