LC: Exerciţii pentru suflet în căutarea lui Dumnezeu
25.02.2010, Roma (Catholica) - În această săptămână în care Papa Benedict al XVI-lea şi membri ai Curiei Romane se află în exerciţiile spirituale din Postul Mare, revista Lumea Catholica ne propune, în numărul pe februarie 2010, un interviu cu pr. pasionist Stanislao Renzi, secretar naţional al Federaţiei Italiene pentru Exerciţiile Spirituale (FIES). Pr. Renzi a explicat: „Trebuie amintit că, aşa după cum spunea şi Sfântul Ignaţiu de Loyola, exerciţiile spirituale nu sunt un timp de studiu sau de reculegere şi rugăciune. Sunt o căutare: `Aşa după cum umblatul şi alergatul sunt exerciţii fizice, tot aşa orice formă de pregătire şi de dispunere a sufletului pentru a scăpa de toate alipirile dezordonate şi, după ce a scăpat de ele, pentru căutarea voinţei lui Dumnezeu în luarea deciziilor vieţii, pentru mântuirea sufletului, se numesc exerciţii spirituale`”.
Vorbind apoi despre istoria exerciţiilor spirituale, a amintit că „exerciţiile spirituale clasice pornesc de la Sfântul Ignaţiu de Loyola, care a scris despre ele într-o carte în 1552, şi le-a perfectat în 1548. Cartea începe punând prima întrebare fundamentală: de ce ne-a creat Dumnezeu? Obiectivul exerciţiilor, în gândirea Sf. Ignaţiu, este ordonarea vieţii după planul lui Dumnezeu, pentru că omul a fost creat pentru a-l sluji pe Dumnezeu şi doar astfel poate el să îşi câştige mântuirea… Sfântul Ignaţiu a preluat din Biblie ideile pentru compunerea treptată a cărţii de exerciţii spirituale, în care sunt reflectate sentimentele sale la găsirea secretului pentru a discerne voinţa lui Dumnezeu. Aşadar Biblia este un text fundamental pentru toate tipurile de exerciţii spirituale”.
În lumea secularizată de astăzi, „exerciţiile spirituale, în măsura în care sunt un timp de ascultare a Cuvântului lui Dumnezeu, îi permit participantului să discearnă voinţa lui Dumnezeu şi, conformându-se ei, să depăşească mentalitatea conform căreia Dumnezeu este absent şi, în acelaşi timp, să înceapă să trăiască în comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele. Din acest motiv, Federaţia pentru Exerciţiile Spirituale promovează exerciţiile şi îi îndeamnă pe responsabili să programeze astfel de exerciţii an de an, pentru fiecare categorie de persoane: preoţi, persoane consacrate, laici, tineri, bătrâni, vizând înnoirea vieţii creştine, pentru a se da răspuns provocărilor serioase pe care le ridică societatea secularizată şi indiferenţa religioasă”.
Părintele l-a citat pe Papa Ioan Paul al II-lea, de la audienţa acordată FIES la a 25-a aniversare a fondării: „Să nu uitaţi niciodată că exerciţiile spirituale sunt o cerere insistentă, vizate de Biserică nu doar pentru miniştrii ei sacri, pentru călugări şi călugăriţe, pentru toate persoanele consacrate, ci pentru toţi cei care doresc să intre în interiorul lor, să dedice timp lui Dumnezeu, cu inima deschisă speranţei de a-l găsi pe acest drum, de a-l iubi şi de a-l urma mai mult”. De asemenea, Papa Paul al VI-lea spunea: „Practica exerciţiilor constituie o pauză revigorantă şi întăritoare pentru spirit, în mijlocul împrăştierii provocate de viaţa modernă atât de haotică, dar şi o şcoală care şi astăzi este de neînlocuit, ea conducând sufletele la o mai mare intimitate cu Dumnezeu, învăţând iubirea virtuţii şi ştiinţa vieţii, ca dar al lui Dumnezeu şi ca răspuns la chemarea Sa”.
