Vatican nu se pronunţă încă privitor la „viaţa sintetică”

27.05.2010, Roma (Catholica) - În timp ce oamenii de ştiinţă vorbesc despre descoperirea unei modalităţi de creare a unui nou tip de viaţă din viaţă existentă, Vaticanul aşteaptă mai multe informaţii înainte să ofere îndrumări de natură etică. Amintim că un grup de 24 de cercetători, conduşi de Craig Venter, unul dintre conducătorii proiectului genomului uman, au făcut cunoscut săptămâna trecută un experiment în care au pornit de la o celulă vie, i-au adăugat un cromozom sintetic, celula vie fiind astfel transformată într-o nouă celulă sintetică.

Pr. Federico Lombardi, directorul biroului de presă al Vaticanului, a declarat că trebuie „aşteptat, pentru a afla mai multe despre acest caz”. Arhiepiscopul Rino Fisichella, preşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, precum şi predecesorul său, Mons. Elio Sgreccia, au făcut declaraţii pe aceeaşi linie cu pr. Lombardi. Cardinalul Angelo Bagnasco,preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene, a subliniat un alt element al descoperirii. „Este un alt semn al inteligenţei umane”, a spus el. Dar a subliniat că orice realizare ştiinţifică trebuie, pentru a fi validă, să respecte cerinţele eticii, „care pune în centru demnitatea autentică a fiecărei persoane umane”.

Ediţia de sâmbătă a L’Osservatore Romano a publicat un articol al dr. Carlo Bellieni, director al Departamentului de Terapie Intensivă Neonatală a Universităţii Policlinice din Siena, Italia, membru al Academiei Pontificale pentru Viaţă, în care face apel la „unirea curajului cu circumspecţia”. Descriind descoperirea lui Venter ca una epocală pentru bio-genetică, Bellieni a subliniat că „nu a fost creată viaţă; (doar) unul dintre motoarele vieţii a fost înlocuit”. Citându-l pe geneticianul David Baltimore de la Institutul de Tehnologie din California, el a explicat că de fapt viaţa a fost copiată şi nu creată.

„Dincolo de anunţuri şi de titlurile din ziare, s-a obţinut un rezultat interesant, care ar putea avea aplicaţii şi care trebuie supus unor reguli, aşa cum trebuie să se întâmple cu orice atinge inima vieţii”, a explicat Bellieni. „Ingineria genetică poate să facă binele: ajunge să ne gândim la posibilitatea vindecării bolilor cromozomiale. Intervenţiile asupra genomului poate vindeca, se speră, dar ele afectează un teren extrem de fragil, în care mediul şi manipularea joacă un rol care nu poate fi subestimat.”