Papa laudă rădăcinile creştine ale Marii Britanii
16.09.2010, Edinburgh (Catholica) - În această dimineaţă Papa Benedict a început a 17-a călătorie apostolică din pontificatul său, prima în Marea Britanie, în cadrul căreia duminică, 19 septembrie, în Birmingham, îl va beatifica pe Cardinalul John Henry Newman. Pontiful a plecat din Roma la 8.10, aterizând cu avionul în Edinburgh, Scoţia, la 10.30AM. Acolo a fost primit de prinţul Filip, duce de Edinburgh şi consortul reginei Elisabeta a II-a. De la aeroport, Sfântul Părinte a mers cu maşina la Palatul Holyroodhouse, reşedinţa oficială în Scoţia a reginei pe lunile de vară. Palatul a fost iniţial o mănăstire augustiniană în anul 1128, dedicată Sfintei Cruci de regele David I al Scoţiei după ce a avut o viziune cu un crucifix între coarnele unui cerc care l-a atacat. În secolul al XVI-lea a fost transformată în reşedinţă regală, iar în secolul II, sub regele George al V-lea, a devenit reşedinţă de vară pentru familia regală.
Sosit la Holyroodhouse, Sfântul Părinte a fost salutat de regina Elisabeta a II-a şi de ducele de Edinburgh. Apoi, după onorurile militare şi intonarea imnurilor naţionale, Papa şi regina s-au întâlnit în privat în palat. După întâlnire, Pontiful a fost însoţit la o platformă instalată în spatele Holyroodhouse, unde îl aşteptau patru sute de oaspeţi, printre care reprezentanţi ai Bisericilor Catolică şi Anglicană, precum şi politicieni din parlamentul scoţian. După un scurt concert la cimpoi şi un salut rostit de regina Elisabeta, Papa a rostit primul său discurs din această vizită.
„Numele Holyroodhouse”, a spus papa, aminteşte de ‘Sfânta Cruce’ şi indică rădăcinile creştine profunde care sunt încă prezente în fiecare strat al vieţii britanice. Monarhii de Anglia şi Scoţia au fost creştini din primele veacuri şi au inclus sfinţi deosebiţi precum Edward Mărturisitorul şi Margareta a Scoţiei. Aşa după cum ştiţi, mulţi dintre ei şi-au exercitat în mod conştient îndatoririle de suverani în lumina evangheliei, şi în acest fel au modelat naţiunea în bine la nivelul cel mai profund. Drept urmare mesajul creştin a fost o parte integrantă a limbii, gândirii şi culturii oamenilor acestor insule de mai bine de o mie de ani. Respectul strămoşilor voştri pentru adevăr şi dreptate, pentru milă şi caritate, a ajuns la voi printr-o credinţă ce rămâne forţa puternică a binelui din regatul Dvs, spre binele creştinilor şi necreştinilor deopotrivă.”
Dintre „multele exemple ale acestei forţe a binelui de-a lungul istoriei Marii Britanii”, Sfântul Părinte i-a amintit pe William Wilberforce şi David Livingstone, care au acţionat pentru oprirea comerţului internaţional cu sclavi, pe Florence Nightingale, care „i-a slujit pe săraci şi pe bolnavi şi a fixat noi standarde medicale”, precum şi pe John Henry Newman „a cărui bunătate, elocvenţă şi acţiune i-a onorat pe locuitorii de aici. Aceştia, ca mulţi alţii asemenea lor, au fost inspiraţi de o credinţă profundă născută şi hrănită pe aceste insule.” În timpul mai recente, „Marea Britanie şi liderii ei s-au opus tiraniei naziste ce dorea să îl şteargă pe Dumnezeu din societate şi nega umanitatea comună multora, în special evreilor, consideraţi nedemni ca să trăiască. […] Reflectând asupra lecţiilor învăţate din ateismul extremist al secolului XX, să nu uităm niciodată că excluderea lui Dumnezeu, a religiei şi virtuţii din viaţa publică duce în cele din urmă la o viziune trunchiată despre om şi societate.”
Sfântul Părinte a vorbit apoi despre rolul cheie jucat de Marea Britanie acum şaizeci de ani, „în făurirea consimţământului internaţional post-război ce a favorizat înfiinţarea Naţiunilor Unite şi o perioadă până atunci nemaicunoscută de pace şi de prosperitate în Europa”. Şi a continuat: „Privind dincolo de graniţe, Marea Britanie rămâne un element cheie, politic şi economic vorbind, al scenei internaţionale. Guvernul şi poporul Dvs sunt autorii unor idei care au încă impact dincolo de insulele britanice. Acest fapt pune asupra lor o sarcină specială de a acţiona cu înţelepciune pentru binele comun.” După discurs, regina Elisabeta l-a condus pe Papa în curte la un grup de demnitari, apoi la un grup de tineri scoţieni în costume tradiţionale. Mai apoi Papa a mers la reşedinţa Cardinalului Michael Patrick O’Brien, Arhiepiscop de Saint Andrews şi Edinburgh, unde a luat prânzul.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
