Cardinalul Vingt-Trois despre operele blasfematoare din Franţa
10.11.2011, Paris (Catholica) - „Indiferenţa, neînţelegerea, necunoaşterea sau chiar refuzul lui Cristos ne afectează în iubirea noastră pentru Dumnezeu şi oameni. Dar această rană nu trebuie şi nu poate să se transforme vreodată în violenţă verbală şi cu atât mai puţin în violenţă fizică”. Acest apel de a nu intensifica tonul polemicii a fost adresat miercuri, 9 noiembrie 2011, de către Cardinalul Andre Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris şi preşedinte al Conferinţei Episcopale din Franţa. În discursul ţinut la încheierea Adunării Episcopilor de la Lourdes, Cardinalul a abordat o temă deosebit de aprinsă în Franţa şi care i-a interesat în mod deosebit pe Episcopii francezi, reuniţi în aceste zile în vederea lucrărilor adunării Conferinţei Episcopale.
Este vorba despre durele polemici suscitate de două opere teatrale considerate de mulţi creştini ca fiind blasfematoare, şi anume: „Golgota picnic”, de Rodrigo Garcia, care va fi jucată începând cu data de 8 decembrie, la Paris, la Theatre du Rond-Point, şi opera teatrală a italianului Romeo Castellucci, cu titlul „Despre conceptul chipului Fiului lui Dumnezeu”. Ceea ce a suscitat indignarea în acest ultim spectacol este scena finală, în care o reproducere uriaşă a lucrării reprezentând chipul lui Cristos, intitulată „Mântuitorul Lumii”, de pictorul Antonello da Messina, este împroşcată cu excremente.
„Două spectacole diferite din punctul de vedere al intenţiei şi al realizării”, a spus Cardinalul Vingt Trois, „care au suscitat o vie reacţie în rândul creştinilor. Înţelegem durerea pe care au simţit-o multe persoane în faţa unor opere atât de dificil de interpretat. Trebuie însă să înfruntăm aceste evenimente, care revin în mod periodic, fără a ne închide într-o formă de dezbatere în care Biserica se apără pe sine ca o minoritate într-o societate pluralistă, care îi este ostilă”. Cardinalul Vingt-Trois i-a îndemnat pe credincioşi să reflecteze asupra faptului că şi Cristos a fost obiect al „adversităţii, violenţei şi urii”, şi să se întrebe cum de şi în prezent chipul Său suscită asemenea reacţii. Şi a adăugat: „În faţa ultragierii acestor imagini, nici un spectator nu poate rămâne indiferent”, dar „aceste opere îi obligă pe creştini să îşi pună întrebări şi să încerce să descopere tipul de căutare de sens şi de Dumnezeu pe care acestea încearcă să îl exprime”. În concluzie, Arhiepiscopul de Paris a spus: „Anumite opere sunt provocatoare şi provocările lor rănesc sensibilitatea multor spectatori, creştini şi necreştini. Artistul trebuie să îşi explice intenţia”.
