Papa către Episcopii americani pe tema căsătoriei şi familiei

09.03.2012, Vatican (Catholica) - În această dimineaţă, Papa Benedict al XVI-lea a primit în Vatican un grup de prelaţi din Statele Unite ale Americii, care şi-au încheiat vizita „ad limina”. În discursul adresat lor, Pontiful a spus: „Aş dori să discut despre […] criza contemporană a căsătoriei şi familiei şi, mai general, a viziunii creştine despre sexualitatea umană. Este în fapt tot mai evident că aprecierea slăbită a indisolubilităţii legământului căsătoriei şi respingerea largă a unei etici sexuale responsabile şi mature, înrădăcinată în practicarea castităţii, a condus la grave probleme în societate, cu un imens cost uman şi economic.”

„În acest sens”, a continuat Sfântul Părinte, „trebuie menţionate în mod special puternicele curente politice şi culturale care doresc alterarea definiţiei căsătoriei. Eforturile Bisericii de a rezista la această presiune cheamă la o apărare raţională a căsătoriei, ca instituţie naturală constând dintr-o comuniune specifică de persoane, legată în mod esenţial de complementaritatea sexelor şi orientată spre procreare. Diferenţele sexuale nu pot să fie considerate ca irelevante în definirea căsătoriei. Apărarea instituţiei căsătoriei ca o realitate socială este în cele din urmă o problemă de dreptate, din moment ce implică apărarea binelui întregii comunităţi umane şi drepturile părinţilor şi ale copiilor deopotrivă.” Papa a amintit că în discuţiile avute cu Episcopii, unii şi-au exprimat „îngrijorarea faţă de dificultăţile crescânde întâlnite în comunicarea învăţăturii Bisericii despre căsătorie şi familie, precum şi faţă de scăderea numărului de tineri care se apropie de Sacramentul Căsătorie”. A afirmat apoi: „Cu siguranţă trebuie să recunoaştem deficienţele catehezei din ultimele decenii, care a eşuat uneori să comunice moştenirea bogată a învăţăturii catolice despre căsătorie, instituţie naturală înălţată de Cristos la demnitatea de Sacrament, să prezinte vocaţia soţilor creştini în societate şi în Biserică, şi practica trăirii castităţii maritale.”

„La nivel practic, programele de pregătire pentru căsătorie trebuie atent revizuite, pentru a se asigura că există o mai mare concentrare pe componenta catehetică şi pe prezentarea responsabilităţilor sociale şi ecleziale presupuse de căsătoria creştină. În acest context, nu putem trece cu vederea problema pastorală gravă a practicii largi a concubinajului, adesea cuplurile părând inconştiente că e vorba de un păcat grav. Vă încurajez în eforturile voastre de dezvoltare a unor norme clare, pastorale şi liturgice, pentru celebrarea demnă a căsătoriei, care să dea o mărturie fără ambiguităţi despre cerinţele obiective ale moralei creştine, şi totuşi cu sensibilitate şi grijă pentru cuplurile moderne. În acest mare efort pastoral există nevoia urgentă ca întreaga comunitate creştină să redescopere aprecierea virtuţii castităţii. […] Nu este doar o problemă de prezentare a argumentelor, ci de apelare la o viziune integrantă, consecventă şi înălţătoare despre sexualitatea umană. Bogăţia acestei viziuni este mai sănătoasă şi mai atrăgătoare decât ideologiile permisive exaltate în unele zone; acestea de fapt constituie o formă puternică şi distructivă de contra-catehizare a tinerilor. […] Castitatea, după cum ne aminteşte Catehismul, presupune ‘o ucenicie a stăpânirii de sine, care este o pedagogie a libertăţii umane’. Într-o societate care tinde tot mai mult să înţeleagă greşit sau chiar să ridiculizeze această dimensiune esenţială a învăţăturii creştine, tinerii trebuie să fie reasiguraţi că dacă îl lăsăm pe Cristos în vieţile noastre, nu pierdem nimic, absolut nimic din ceea ce face viaţa liberă, frumoasă şi minunată.”

Sfântul Părinte a încheiat amintind că „toate eforturile noastre pe această temă privesc în cele din urmă grija pentru binele copiilor, care au dreptul fundamental de a creşte cu o înţelegere sănătoasă a sexualităţii şi a locului ei în relaţiile umane. Copiii sunt cea mai mare comoară şi viitorul oricărei societăţi: a ne îngriji cu adevărat de ei înseamnă a recunoaşte responsabilitatea noastră de a învăţa, apăra şi trăi virtuţile morale care sunt cheia împlinirii umane. Sper că Biserica din Statele Unite ale Americii, oricât de afectată de evenimentele ultimului deceniu, va persevera în misiunea ei istorică de a educa tinerii şi de a contribui astfel la consolidarea acelei vieţi sănătoase de familie care este garanţia sigură pentru solidaritatea intergeneraţională şi pentru binele societăţii ca întreg.”