Deschiderea Anului Credinţei în Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti
13.10.2012, Bucureşti (Catholica) - Decretat de Papa Benedict al XVI-lea cu Scrisoarea apostolică Porta fidei (Poarta credinţei), Anul Credinţei (11 octombrie 2012 – 24 noiembrie 2013) a fost deschis în mod solemn în Arhidieceza de Bucureşti prin Sfânta Liturghie celebrată sâmbătă, 13 octombrie 2012, în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti. La celebrarea prezidată de Înalt Preasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti, au concelebrat PS Cornel Damian, Episcop auxiliar, Mons. Muankembe Bouaduin, consilierul Nunţiaturii Apostolice din România, Mons. Ieronim Iacob, Vicar episcopal de Dobrogea, preoţi diecezani şi călugări din parohiile şi comunităţile religioase din Arhidieceză, citim în relatarea de pe ARCB.ro. La Sfânta Liturghie au luat parte reprezentanţi ai tuturor parohiilor din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, ministranţi din diferite parohii şi persoane consacrate din comunităţile religioase care activează pe teritoriul Arhidiecezei.
„Anul Credinţei trebuie să modifice câte ceva în noi, la nivel personal şi comunitar, bisericesc, în sensul unei adânciri a conştiinţei ecleziale, bisericeşti catolice, şi în sensul aprofundării unui dialog cu Dumnezeu, a unui dialog continuu, care să ştie să înţeleagă şi să privească toate cu ochii credinţei”, a spus IPS Ioan Robu, sintetizând, prin aceste cuvinte, mesajul pe care l-a transmis celor prezenţi cu ocazia deschiderii Anului Credinţei la nivel diecezan. Arhiepiscopul a insistat, de asemenea, în cadrul predicii, asupra importanţei rugăciunii în familie şi asupra aprofundării învăţăturii Bisericii din documentele Conciliului Vatican II, dar mai ales din Catehismul Bisericii Catolice, definind chiar Anul Credinţei drept „o chemare” la cunoaşterea şi aprofundarea acestor documente.
Înainte de binecuvântarea finală, Mons. Ieronim Iacob a prezentat o scurtă conferinţă intitulată „50 de ani de la Conciliul Vatican II. Impactul imediat asupra vieţii politice şi religioase din România”. Monseniorul a vorbit despre participarea nesemnificativă a Bisericii noastre locale la lucrările Conciliului Vatican II, datorate situaţiei dificile în care se afla Biserica Catolică în ţara noastră. A subliniat totodată că totuşi Conciliul a avut o contribuţie semnificativă la dezgheţul relaţiilor dintre ţara noastră şi Sfântul Scaun, amintind primele vizite ale unor reprezentanţi de la Vatican în România după încheierea lucrărilor Conciliului. De asemenea, Mons. Ieronim Iacob a făcut o scurtă prezentare a modului în care presa ortodoxă a timpului a tratat Conciliului Vatican II, încheind cu o expunere scurtă a răspândirii în ţara noastră a documentelor şi învăţăturilor Conciliului, în mod neoficial, prin Radio Vatican şi prin traduceri realizate şi răspândite în ascuns.
Imagini
