Hans Urs von Balthasar: Creștinul și frica

12.12.2016, Târgu Lăpuș (Catholica) - Editura Galaxia Gutenberg anunță apariția cărții „Creștinul și frica”, a unuia dintre cei mai mari teologi ai secolului XX, original din Elveția, ales în Colegiul Cardinalilor, dar care a murit înainte de primirea însemnelor: Hans Urs von Balthasar. Nu este primul volum al acestui autor la editura amintită: „Trăind în slujba lui Dumnezeu”; „Iubirea, formă a revelației”; „Crezul. Meditații la Simbolul de Credință Apostolic”; „De nu veți deveni precum acest copil”, sunt alte volume ale sale apărute la Galaxia Gutenberg. Noua carte a apărut în format 13×20, având 112 pagini, iar pe situl GalaxiaGutenberg.ro poate fi comandată la prețul de 12 lei.

„Din toate timpurile, frica însoțește existența umană. Dar la sfârșitul secolului XX ea se manifestă și mai puternic sub diferite forme: nesiguranță economică și politică, lipsă de repere etice, întrebări legate de viitorul planetei. Creștinul și frica e un titlu care atrage atenția pentru că pare actual’, scrie Yves Tourenne OFM în prefața la ediția în franceză. „Creștinul și frica ne permite să pătrundem adânc în demersul lui teologic. E o carte actuală și în același timp inactuală, și la fel a fost și la momentul apariției ei. Deși Balthasar a măsurat frica din vremurile noastre, prezentarea pe care o face e diferită de interpretările psihanalitice, existențialiste și de pozițiile unor filozofi.”

La prima apariție a acestei cărți, în 1953, volumul avea următoarea prezentare: „După numeroase încercări filosofice și psihologice, iată primul studiu pur teologic despre frică. Pornind de la Sfânta Scriptură, el caută să găsească legile creștine generale care circumscriu sensul și limitele fricii, pentru ca, apoi, să îi extragă, speculativ, esența.” Autorul a dorit să își completeze lucrarea, după „experiența și cunoștințele în progres continuu ale psihologiei și psihiatriei”, în contextul în care „frica a devenit o temă arzătoare a teologiei”, se explica în prefața noii ediții. „Însă, spre dezamăgirea multora, acest lucru nu i-a mai fost îngăduit. Dar fundamentele teologice dezvoltate și expuse în acest studiu au capacitatea de a da roade și pe mai departe.”

Mai reținem explicațiile traducătorului, Lorin Ghiman, privind cuvântul „frică” din titlu: „Termenul ‘frică’ nu a căpătat, în limba română, bogăția de semnificații pe care o are, astăzi, cel german de ‘Angst’. Traducerile românești ale textelor filosofice, psihologice sau psihanalitice ezită sau navighează între ‘frică’, ‘angoasă’ și ‘anxietate’, ultimii doi deveniți adevărați termeni tehnici ai existențialismului, respectiv psihologiei. Limba română, ca multe alte limbi europene, a dat astfel specificitate lingvistică fenomenului modern al angoasei, pe măsura importanței sale în constituția individului și a culturii ultimelor secole.”

„Reflecția critică asupra discursurilor filosofice și psihologice despre ‘boala modernității’ pe care o conține lucrarea lui von Balthasar pornește însă de la observația că ceea ce e numit îndeobște ‘anxietate’ sau ‘angoasă’, cu toate particularitățile sale încărcate de consecințe, nu este în cele din urmă decât o formă determinată istoric a unui sentiment general uman despre care Scriptura nu se sfiește să vorbească: tocmai frica. De aceea traducerea titlului acestui tratat explicit teologic nu poate să fie decât ‘Creștinul și frica’, și nu ‘Creștinul și angoasa’, ori ‘Creștinul și anxietatea’. Ne despărțim în acest punct de deciziile traducătorilor englezi și francezi, care optând în titlu pentru ‘anxiety’, respectiv ‘l’angoisse’ par să confunde contextul istoric la care reacționează cartea cu sensul ei – de parcă autorul ar fi intenționat să contribuie la discuțiile despre frica modernă, și nu să le cuprindă, cum o face, într-o înțelegere mai largă, îngăduită de lumina revelației.”

Imagini