Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor 2017 la Oradea
23.01.2017, Oradea (Catholica) - Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor din acest an are ca și temă: „Împăcarea – Iubirea lui Cristos ne constrânge”, temă luată din a doua Epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 5, versetul 14. Prima zi de rugăciune pentru unitatea creștinilor la Oradea a avut loc la Catedrala romano-catolică, unde au fost prezenți reprezentanți ai Bisericilor Greco-Catolică, Romano-Catolică, Ortodoxă, Reformată, Penticostală, Unitariană, Evanghelică – Lutherană, precum și rabinul Comunității Evreilor Mesianici din Oradea.
În a doua zi de rugăciune, celebrarea s-a desfășurat la biserica penticostală Betania. Cuvântul de învățătură din partea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a fost transmis de către pr. Alexandru Dragoș. Încercând să răspundă la întrebarea: „Cât de mare și cât de profundă este iubirea lui Cristos pentru oameni?”, pr. Alexandru a amintit-o pe Edit Stein, „una dintre patroanele spirituale a Europei, care vorbea despre anii petrecuți la Auschwitz și despre cele mai dure situații care pot să apară în viața unui om. Dar dincolo de aceste situații Edith Stein vorbea despre dimensiunea iubirii, făcând o comparație cu cea mai profundă prăpastie care există pe pământ și spunea: chiar dacă aceasta este profundă, iubirea lui Dumnezeu este și mai profundă, pentru că însoțește în permanență omul și încearcă mereu să-i ofere soluții pentru mântuirea sufletului.”
„Suntem în prăpastie ca urmare a păcatului. Dumnezeu nu ne abandonează, El ne va căuta și va încerca să ne atingă din nou, chiar și în cel mai decăzut loc care ar exista. Suntem într-o depresie? Dumnezeu este capabil să ne dăruiască încrederea, să ne ridice. Iubirea lui Dumnezeu ne vine în ajutor chiar și în cele mai dificile momente din viața noastră. Brațele Lui sunt capabile să ne ocrotească iar mâna Lui este atât de puternică încât poate să ne scoată din orice stare… Iubirea cea mai profundă de pe pământ, în opinia mea, dar nu numai, este iubirea unei mame. Soții pot să se separe datorită păcatului care împiedică bunul mers sau reconcilierea soților, frații se mai ceartă și pornesc pe drumuri diferite, dar iubirea unei mame este veșnică… Dar iubirea lui Dumnezeu este și mai mare pentru că El, Dumnezeu, este singurul care a acceptat moartea Fiului pentru noi; oricare dintre noi am fi preferat să ne oferim propria viață pentru a o salva pe cea a copilului, nu am fi sacrificat propriul nostru copil pentru aproapele.”
A treia zi de rugăciune a avut loc la biserica reformată din Olosig. Cuvântul de învățătură din partea Bisericii Greco-Catolice a fost susținut de către Preasfinția Sa Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea. În a patra zi, reprezentanții Bisericilor s-au întâlnit la biserica ortodoxă din Piața Unirii, luând cuvântul din partea greco-catolicilor pr. Ovidiu Duma. În a cincea zi de rugăciune, în biserica penticostală Tabor, pr. Mihai Vătămănelu a prezentat câteva îndemnuri adresate comunității de către Sf. Pavel, luate din Scrisoarea către Filipeni 2,1-5, „care privesc comportamentul nostru concret ținând cont de modelul care este Cristos”.
„‘A fi în Cristos’ – după Sf. Pavel ne ajută să nu mai fim separați unii de alții, acuzându-ne reciproc. Noi suntem obișnuiți să spunem că celălalt este iadul, ne cauzează neplăceri. Omul totuși este făcut pentru a fi relație. ‘A fi în Cristos’ face în așa fel încât să nu mai fim singuri, pentru că suntem împreună cu adevărat fii ai Domnului și frați ai lui Isus. Al doilea aspect al unei comunități creștine descrisă de Sf. Pavel în acest text este ‘îmbărbătarea în dragoste’. Dacă ne suntem aproape și ne încurajăm unul pe altul, unul are puterea celuilalt; când ești împreună cu altul, acesta este încurajarea ta, este puterea ta și e puterea iubirii. Al treilea aspect este ‘comuniunea în Spirit’, adică toți au același unic Spirit… Spiritul este viața, care este iubirea dintre Tatăl și Fiul – iar în noi curge același sânge al Spiritului divin.”
„‘Fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine’ suntem îndemnați apoi. Iubirea înseamnă a-l considera pe celălalt superior ție; în caz contrar, nu-l iubești! Iubirea înseamnă a-l pune pe celălalt în centru… Celălalt contează mai mult decât tine… Adevărata realizare a omului nu este a se pune pe primul loc, ci pe ultimul, căci măreția iubirii nu înseamnă a-i domina, a-i stăpâni pe toți, ci a-i sluji pe toți! Iubirea lasă spațiu celuilalt, adică se golește; în timp ce egoismul umple și invadează totul și nimeni nu mai poate respira, și astfel sufocă totul. Iubirea se restrânge, se restrânge la minimum și lasă tot spațiul celuilalt, fiind primire… Domnul să ne facă să înțelegem acest dar pe care prin Cristos ni l-a făcut tuturor oamenilor, dar care este însăși structura fundamentală a persoanei, e vorba de această simțire profundă, de a fi în Cristos!”
A șasea zi de rugăciune pentru unitatea creștinilor a avut loc la Comunitatea Evreilor Mesianici din Oradea. Cuvântul de învățătură din partea Bisericii Române Unite cu Roma a fost transmis de către pr. Ovidiu Duma. În a șaptea zi, la biserica evanghelică-lutherană din Oradea, a susținut un cuvânt de învățătură pr. Traian Dobrată, iar în a opta zi pr. Antoniu Chifor, Vicarul responsabil cu preoții, de data aceasta la biserica unitariană din Oradea.
Imagini
