A trecut la Domnul sr. Maria Roșat
05.11.2020, Roman (Catholica) - În ziua de 4 noiembrie 2020 a trecut la Domnul Sr. Maria ROȘAT, din Congregația „Surorile Franciscane Misionare de Assisi”. Sr. Maria Roșat s-a născut pe 14 august 1932 la Faraoani, jud. Bacău. Simte profund chemarea de a trăi cât mai aproape de Dumnezeu. Se lasă ajutată și formată de pr. Antal Gheorghe în spiritul sfântului Francisc de Assisi. Pe 6 decembrie 1982 intră în Noviciat la Surorile Franciscane Misionare de Assisi, care, deși persecutate de regimul comunist existent la acea dată, au continuat să activeze în mod clandestin.
Pe 8 decembrie 1982 îi spune DA lui Dumnezeu cu o credință de neclintit făcând profesiunea temporară, profesiune pe care o va reînnoi în fiecare an, în mod ascuns, în confesional sau în spatele unor uși încuiate până pe 18 decembrie 1989, când se va consacra în mod definitiv lui Dumnezeu prin profesiunea perpetuă. După revoluția din decembrie 1989, Familia Surorilor Franciscane Misionare de Assisi își reia activitatea în libertate, prin redeschiderea vechilor case de la Huși și Hălăucești și prin deschiderea de noi comunități. Sr. Maria Roșat răspunde prompt ascultării și în 1992, cu multă disponibilitate, acceptă slujirea în comunitatea de la Roman unde va da o mână de ajutor în bucătăria Seminarului Fraților Minori Conventuali. După care, în simplitate și generozitate slujește acolo unde este nevoie: la Prăjești, Valea Mare, Galați, Luizi-Călugăra și Huși. În anul 2000 este transferată în comunitatea „Sf. Rita” de la Hălăucești, de unde, vizitată de sora moarte, se întoarce în după- amiaza zilei de 4 noiembrie 2020, în casa Tatălui ceresc după o lungă perioadă de boală și suferință care a țintuit-o la pat.
Nouă, surorilor ei în Domnul, ne rămâne viu întipărit în inimă exemplul său de credință și ascultare. Într-un interviu pe care l-a dat în vederea realizării documentarului legat de Centenarul prezenței noastre în România, Sr. Maria a ținut să precizeze care este cea mai mare ascultare pe care ea o face în mănăstire: „Cea mai mare ascultare pe care trebuie să o fac este VOINȚA lui DUMNEZEU… și să ascult de superioară… pentru că dacă ai îmbrățișat această viață nu mai poți face planurile tale ci trebuie să asculți și să iubești rugăciunea. Aici, în mănăstire, fără rugăciune nu faci nimic. Rugăciunea te ajută în momentele grele!”
Într-adevăr, era o persoană deosebită, „un om al rugăciunii”. O confirmă și surorile care i-au fost alături zi și noapte lângă patul de suferință. Senină, umilă, primitoare, corectă și responsabilă, mereu cu zâmbetul pe buze și plină de umor, sr. Maria a reușit să-și trăiască viața și, mai ales, boala și suferința, cu multă seninătate, unindu-se cu Isus cel Răstignit pe care l-a iubit atât de mult. A murit strângând în mână, cu ultimele forțe, Crucifixul care a însoțit-o mereu și pe care obișnuia să îl alinte „Drăguțu'”. Pline de recunoștință îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul credinței și al fidelității acestei surori ale noastre. Îl rugăm pe Isus, Viața și Învierea noastră, să ne ajute și pe noi să ajungem acolo sus, în Împărăția sa, pentru a ne bucura din nou împreună!
Celebrarea înmormântării va avea loc sâmbătă, 7 noiembrie 2020, la ora 9,00, în Capela Cimitirului din Faraoani (Bacău). Dumnezeu să o odihnească în pace! (sr. Irina Giurgică pentru OFMConv.ro)
