Biblioteca AGRU: Egeria
05.05.2006, Cluj-Napoca (Catholica) - O lucrare deosebită a văzut lumina tiparului recent la Casa de Editură „Viaţa Creştină”. Este vorba de „una dintre rarele opere scrise de o femeie pe care ni le-a lăsat Antichitatea romană”. Jurnalul de călătorie al Egeriei relatează un pelerinaj la locurile sfinte, timpul acestui pelerinaj fiind secolul IV. Cartea „Egeria” a apărut în Biblioteca AGRU, are 160 de pagini şi costă 15RON, putând fi comandată de pe situl www.viata-crestina.ro.
Cartea este tradusă direct din limba latină, de prof. Cornelia Frişan. În nota asupra traducerii, se explică faptul că autoarea este „o doamnă, Egeria, sau poate Etheria, sau Silvia, o persoană aparţinând unei comunităţi monahale sau unui grup de persoane pioase, care vine din extremitatea vestică a Europei, poate din Galicia spaniolă, sau poate din Aquitania franceză, şi vizitează locurile sfinte între anii 381-384. Textul este organizat în două părţi: prima parte reprezintă jurnalul propriu-zis, păstrat cu multe lacune, care relatează pelerinajul în locurile sfinte pe drumul de întoarcere de la Sinai la Constantinopol şi se încheie cu proiectul unei călătorii la Efes; cea de-a doua parte este o descriere în detaliu a Liturghiei la Ierusalim, în oficierea de peste săptămână sau în zilele de duminică, precum şi în marile sărbători creştine.
Nu avem de-a face cu o simplă traducere, existând elemente ce îmbogăţesc trăirea peste secole a pelerinajului Egeriei. Astfel, textul conţine „intarsii de cuvinte, expresii sau mici enunţuri păstrate în latina acelor vremuri şi menite să evidenţieze fie elemente de terminologie creştină de secol IV, fie similitudini evidente ale limbii române cu limba latină populară, fie, uneori, exemple potrivite pentru exerciţiul celor care studiază limba latină în evoluţia ei”. De asemenea notele sunt generoase, oferindu-se „în subsol excerpte din Scripturi, Vechiul şi Noul Testament, la care Egeria se referă implicit, sau chiar explicit, uneori, sub formula scripta sunt, cu speranţa că cititorul ar putea să experimenteze modelul unei lecturi paralele, cu Biblia la îndemână, ştiind bine cât de rar sunt urmărite simplele trimiteri la această sursă şi cât de puţini sunt cititorii care dispun de o serioasă cunoaştere a acesteia prin lectura personală”.
Încheiem cu finalul Argumentului la această carte, semnat de sr. Marcela Runcan, de la Mănăstirea Sf. Macrina din Cluj-Napoca: „(Lucrarea) este o experienţă de viaţă pe care şaptesprezece secole de-a rândul cititorul creştin a păstrat-o şi a transmis-o mai departe. Cartea Egeriei ne îndeamnă să ne întoarcem şi noi privirea sufletului spre secolele de început ale creştinismului primar, pentru a ne întări în credinţă şi în speranţă.”
