Pr. Gabriel Hălănduț: Moștenirea Conciliului de la Niceea: istorie, teologie și filosofie
04.02.2026, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: „Moștenirea Conciliului de la Niceea: istorie, teologie și filosofie”, coordonată de pr. drd. Gabriel Hălănduț. Cartea apare în colecția „Tratate de teologie”, în formatul 14×20, are 192 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 25 lei.
Apariția acestui volum este materializarea firească a unor cercetări întreprinse în contextul comemorării a 1700 de ani de la Conciliul ecumenic de la Niceea (325). La nivel local, evenimentul a fost marcat de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași prin simpozionul internațional „Council of Nicaea. 1700 years later”, gândit și organizat de facultățile de Drept, Teologie Ortodoxă și Teologie Romano-Catolică, împreună cu „Societas Iuris Romani” în luna mai, la Iași. Numărul mare de inițiative prilejuite de acest aniversar, printre care se înscrie, cu siguranță, și cel de la Universitatea noastră, este un prim semn care vorbește despre importanta moștenire lăsată de acest Conciliu, dar și o mărturie despre complexitatea primului Conciliu, care a depășit cu mult granițele istoriei ecleziale, configurând profund dezvoltarea ulterioară a culturii europene și a modului occidental de a gândi raportul dintre credință și rațiune, dintre teologie și știință.
Despre aceeași bogată moștenire lăsată de Conciliul de la Niceea ne stau dovadă studiile adunate în acest volum, care deși consemnează intervențiile susținute de vorbitori din cadrul Facultății de Teologie Romano-Catolică, ele nu se limitează la chestiuni teologice, ci ating domenii complementare precum istoria, spiritualitatea și filosofia. Prin urmare, acest volum este rodul unei reflecții interdisciplinare asupra aceleiași moșteniri care continuă să configureze nu doar credința creștină, ci și mediul cultural al lumii contemporane.
Conciliul de la Niceea a fost mai întâi de toate un răspuns punctual într-un moment de criză doctrinală, dar a fost și un prim moment de maturitate și de asumare a responsabilității din partea Bisericii care începea să câștige din ce în ce mai mulți simpatizanți, cu privire la rolul pe care îl poate juca în viața omului. Biserica se exprimă public pentru că se interesează de omul întreg, nu doar de sufletul său, iar unitatea adevărului este esențială pentru a depăși diferitele forme de sciziune la care omul este expus. De asemenea, cu această ocazie, părinții conciliari, adunați din atâtea spații culturale diferite, se confruntă cu nevoia identificării unui limbaj comun al credinței, pentru ca astfel să poată stabilit criterii de discernământ în cadrul unui dialog în care rațiunea, credința și practica spirituală se întâlnesc. Această capacitate de a genera formă, sens și coeziune explică de ce Niceea este încă apreciată ca o moștenire vie, deschisă reinterpretării și actualizării.
Îmi exprim convingerea că, prin diversitatea și complementaritatea contribuțiilor adunate, volumul de față „Moștenirea conciliului de la Niceea. Istorie, teologie și filosofie” mai mult decât o sinteză istorică, teologică și filosofică asupra trecutului, este o invitație la o profundare rodnică a evenimentului de acum 1700 de ani. Niceea apare astfel nu doar ca un punct din trecut, ci ca o moștenire vie, a cărei valoare constă tocmai în puterea de a genera lumină și sens pentru lumea de astăzi. (Pr. drd. Gabriel Hălănduț)
