Pr. Tarciziu Grădinaru: Kenoza răscumpărătoare a Cuvântului Întrupat
17.02.2026, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: „Kenoza răscumpărătoare a Cuvântului Întrupat. Studiu comparativ: Fil 2,5-11 și In 1,1-18”, scrisă de pr. dr. Tarciziu Grădinaru. Cartea apare în colecția „Disertații doctorale”, în formatul 14×20, are 394 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 25 lei.
Disertația doctorală „Kenoza răscumpărătoare a Cuvântului Întrupat: studiu comparativ Fil 2,5-11 și In 1,1-18” este un studiu biblico-teologic sistematic care își propune să ofere o analiză amplă și riguroasă a unuia dintre conceptele centrale ale cristologiei: kenoza. Kenoza Logosului divin, adică înjosirea sa voluntară, este descrisă ca expresie a iubirii răscumpărătoare a lui Dumnezeu. Studiul de față dorește să investigheze modul în care misterul întrupării și cel al pătimirii, morții și glorificării lui Cristos se articulează într-o unitate teologică coerentă, mai ales din perspectiva a două texte fundamentale ale Noului Testament: imnul cristologic din Scrisoarea către Filipeni (2,5-11) și Prologul Evangheliei după Sfântul Ioan (1,1-18).
Metodologia utilizată de pr. dr. Tarciziu Grădinaru este aceea a unei abordări comparative a acestor două pasaje, fapt ce îi permite autorului să depășească interpretările fragmentare sau unilaterale ale conceptului de kenoză pentru a evidenția atât asemănările profunde, cât și particularitățile teologice specifice contextului istoric, comunitar și pastoral al fiecăruia dintre cei doi autori sacri. Deși termenul kenosis apare explicit doar în textul paulin al imnului din Scrisoarea către Filipeni, analiza arată că ideea de coborâre, umilință și dăruire de sine a Logosului este prezentă în mod implicit, dar nu mai puțin important, și în teologia ioanină a întrupării. Astfel, lucrarea demonstrează că Fil 2,5-11 și In 1,1-18 nu se află în raport de opoziție, ci într-o complementaritate teologică ce permite o înțelegere mai profundă a misterului lui Cristos.
Unul din marile aporturi ale acestui studiu este evidențierea unui continuități identitare dintre Logosul preexistent, Fiul întrupat și Cristos răstignit și glorificat. Kenoza nu este interpretată ca o diminuare ontologică a dumnezeirii Cuvântului, ci ca o manifestare istorică a modului de a fi a lui Dumnezeu, care se revelează ca iubire condescendentă și mântuitoare. În această perspectivă, întruparea și misterul pascal nu reprezintă două momente disparate ale economiei mântuirii, ci expresii inseparabile ale aceleiași logici divine a dăruirii de sine.
Lucrarea de față, prin analiză exegetică și reflecție teologică, situează tema kenozei în continuitate cu revelația Vechiului Testament. Figuri precum noul Adam sau slujitorul lui Adonai sunt interpretate ca prefigurări ale kenozei cristice, subliniind unitatea celor două Testamente în economia mântuirii. Totodată, lucrarea face o incursiune în teologia patristică și reflecția teologică modernă și contemporană pentru a scoate în evidență diferite interpretări sau nuanțe ale conceptului de kenoză.
În partea finală, studiul se deschide către provocările teologiei actuale, marcate de secularizare, de schimbări de paradigmă filosofică și de întrebările radicale ridicate de experiența suferinței din istoria recentă a omenirii. Lucrarea propune o lectură teologică echilibrată în care kenoza este înțeleasă ca formă supremă de revelație a atotputerniciei divine. Din această perspectivă, kenoza Logosului are nu doar valoare răscumpărătoare și revelatoare, ci și una etică și eclezială, constituind fundamentul unei ortopraxii creștine orientate spre slujire, solidaritate și dăruire de sine.
„Kenoza răscumpărătoare a Cuvântului Întrupat: studiu comparativ Fil 2,5-11 și In 1,1-18” este, așadar, o lucrare folositoare tuturor celor care doresc să aprofundeze misterul lui Cristos în dialog cu provocările actuale, reușind să fie un instrument solid și un ghid de încredere în această incursiune în lumea biblică și teologică necesară receptării nu doar intelectuale, ci și personale, a conceptului de kenoză. (Pr. Eduard-Cristian David pentru Ercis.ro)
