Evrei şi creştini – la 40 de ani de la promulgarea Nostra Aetate

30.10.2005, Bucureşti (Catholica) - Ambasada statului Israel la Bucureşti şi Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la promulgarea Declaraţiei conciliare Nostra Aetate (Declaraţie despre relaţiile Bisericii Catolice religiile necreştine), au organizat un simpozion aniversar. Gazda acestui simpozion a fost Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Tereza” din Bucureşti. Simpozionul a început la ora 11.00 cu participarea unui numeros public, a majorităţii preoţilor din Arhidieceza de Bucureşti şi a numeroşi invitaţi, deschis fiind de imnul cântat de corul Institutului „Ubi caritas et amor!”. Acelaşi cor, de altfel, a şi încheiat simpozionul cu un imn în limba ebraică. Moderator a fost Mons. Petercă Vladimir, rectorul Institutului, care a numit întâlnirea „de suflet”, informează ARCB.ro.

IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti a fost şi el prezent şi a mărturisit la început: „Provocat de dorinţa ambasadei Statului Israel la Bucureşti, am stabilit ca în această zi – 28 octombrie 2005 – să aibă loc această întâlnire. Este o provocare plăcută, mai ales dacă ne gândim la ceea ce i-a preocupat pe Părinţii conciliari acum 40 de ani, la 28 octombrie 1965: situaţia Bisericii, fidelitatea ei la misiunea sa şi dialogul ei cu celelalte confesiune creştine şi cu religiile necreştine. Este un examen de conştiinţă care cuprinde un timp lung până acum şi cel de acum. Nu o pagină de trecut, ci o pagină a unui astăzi care se termină. Nostra Aetate este un `gând` care pune privirea Bisericii pe tot ceea ce înseamnă relaţia ei cu Dumnezeu şi cu toţi oamenii împărţiţi pe grupuri de credinţă. Nostra Aetate este sufletul relaţiei noastre cu alte religii, în mod deosebit, cu fraţii mai mari care au oferit lumii experienţa lor de credinţă”.

În intervenţia sa, Excelenţa Sa, Ambasadoarea statului Israel la Bucureşti, a arătat că „relaţiile cu Biserica Catolică sunt mai fireşti ca oricând. Acum 40 de ani Papa Paul al VI-lea spunea: `Înţelegea reciprocă şi respectul este rezultatul cercetărilor teologice fraterne şi al dialogului fratern`. Nostra Aetate a accentuat patrimoniul comun şi valorile propuse de toate religiile şi a facilitat dialogul. […] În Europa se vorbeşte de antisemitism, în lumea islamică se prezintă un conflict de civilizaţii… Lumea trebuie să trimită un mesaj pentru că incitarea pe bază religioasă nu mai poate continua. Manifestarea de astăzi este încă un pas în acest sens şi spre dialog”.

Luând cuvântul, Marele Rabin din Bucureşti, vorbind în limba idiş (limba oficială a statului Israel) a continuat în aceeaşi direcţie: „Îmi permit să încep cuvântul meu cu n text din profetul Maleahi: `S-au adunat atunci toţi acei temători de Dumnezeu şi s-au înţeles între ei şi Dumnezeu i-a ascultat şi i-a priceput. A ascultat atunci Dumnezeu şi s-a scris atunci o carte, o carte sfântă de aducere aminte înaintea lui, carte sfântă pentru cei care se tem de Domnul şi cinstesc numele lui`.” Apoi a continuat: „Patru ani au durat discuţiile conciliare în legătură cu această problemă. Nu pentru prima oară se ia în dezbatere relaţia cu necreştinii, dar pentru prima dată pe un drum al pozitivismului, al înţelegerii. Acest moment al abordării aceste teme a fost revoluţionar.” Apoi rabinul a amintit de situaţia relaţiilor dinainte de Conciliu şi a încheiat spunând: „Nostra Aetate are meritul istoric de a fi răsturnat această situaţie deranjantă şi de a crea o nouă epocă. […] Calea pe care păşeşte Biserica Catolică este una dreaptă şi istorică şi totul este posibil pentru că cele două părţi interesate se ascultă şi se înţeleg.”

După această intervenţie a urmat un moment poetic susţinut de scriitorul Toma George Maiorescu, preşedintele Fundaţiei Culturale Ecologice pentru Învăţătură, care a recitat două poezii extrase din ultimul său volum publicat: „Între Kilometrul 0 şi Golgota”. Rectorul Institutului Teologic şi moderatorul întâlnirii a prezentat celor prezenţi un studiu despre Declaraţia conciliară Nostra Aetate. şi a subliniat: „Avem nevoie de o conştiinţă nouă pentru a-i privi pe ceilalţi cu alţi ochi şi în acelaşi timp şi problemele lor. Este pentru prima dată când un Conciliu ecumenic nu a pronunţat nimic acuzator la adresa altor religii. […] explică lucrurile dar nu le condamnă. Biserica a încercat şi a reuşit să-şi clarifice trecutul pentru a intra în al treilea mileniu cu o conştiinţă purificată”. A încheiat: „Nostra Aetate a însemnat fereastra deschisă spre om şi omenire, spre problemele de astăzi şi de mânie. Stă la baza tuturor întâlnirilor dintre Biserica Catolică şi celelalte religii.

Simpozionul a fost încheiat de o a doua intervenţie a IPS Dr. Ioan Robu care a dorit să răspundă la constatarea Ambasadoarei statului Israel cu privire la escaladarea antisemitismului în Europa de astăzi şi la atitudinea anumitor popoarelor islamice împotriva Israelului. Răspunsul său s-a bazat pe o mic istorie personală: „La o întrunire, imediat după anii 90, un `frate român` mi-a spus aceste cuvinte: `Atât de mult aş dori să-i împuşte pe toţi catolicii!` Pentru a putea să continui să-l privesc în ochi şi să nu-l urăsc m-am gândi că Dumnezeu nu lasă să pierim toţi catolicii şi că El va avea grijă. Dumnezeu nu a lăsat să piară toţi evreii, ci a avut grijă. Şi cred că Dumnezeu nu-i dă unu astfel de `frate` un pistol ca să-i `împuşte pe toţi catolicii`.” La simpozion au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, dar delegatul Bisericii Ortodoxe Române nu a fost prezent la acest eveniment important pentru istoria contemporană, care a schimbat enorm relaţiile dintre oameni şi culturi, se accentuează la final în material apărut pe situl Arhidiecezei de Bucureşti.