250 de ani de la deschidere primelor şcoli sistematice româneşti

22.09.2004, Bucureşti (Catholica) - Ieri, 21 septembrie 2004, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” s-a desfăşurat simpozionul „250 de ani de la deschidere primelor şcoli sistematice româneşti”. După cum aflăm dintr-o corespondenţă semnată de Laurenţiu Horia Moisin, preşedintele AGRU-Bucureşti, cu aceasta ocazie au vorbit acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române; acad. Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor; PS Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea; prof. univ. Ion Buzaşi de la Blaj; decanul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Universitatea din Cluj şi poetul Ion Brad, absolvent a ultimei serii de elevi dinainte de 1948 ai liceului „Sf. Vasile” din Blaj.

Cuvântul introductiv a fost rostit de acad. Eugen Simion care a subliniat importanţa evenimentului, a amintit că Academia Română este singura academie din lume care are printre membrii săi de onoare pe Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, după care a subliniat rolul Bisericii Unite şi al Şcolii Ardelene în cultura românească. A urmat apoi acad. Răzvan Theodorescu, care a prezentat influenţa pe care a avut-o asupra culturii româneşti contactul cu Biserica Catolică. Academicianul a vorbit şi despre propria sa familie, în care a existat chiar şi un Episcop ortodox, mărturisind că în primii ani ai copilăriei o rudă îl ducea la biserica greco-catolică de pe strada Polonă. A mai menţionat în cuvântul său faptul că recenta ordonanţă a Guvernului va permite în sfârşit rezolvarea problemei patrimoniale a Bisericii Unite, aflăm din aceeaşi corespondenţă.

PS Virgil Bercea a făcut un istoric al Şcolilor Blajului, al evoluţiei acestora şi a modului în care, de la Blaj, şcoala românească s-a răspândit în principate. A continuat vorbind despre Şcoala Ardeleană şi despre rolul ei în cultura româneasca, despre corifeii Şcolii Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar şi despre martirii Bisericii Unite din sec. XX . Prof. Ioan Buzaşi şi-a ales pentru expunere subiectul „Dascălii Blajului în publicistica lui Eminescu”. Profesorul vorbit despre trecerea poetului prin Blaj, despre influenţa pe care a avut-o Aron Pumnul asupra lui, despre Şincai şi Cronica lui. Poetul Ion Brad, cel care în ultimii ani a scris foarte mult despre Blaj şi şcolile acestuia, şi-a depănat amintirile de elev al Liceului Sf. Vasile. Practic toţi vorbitorii au citat cum a fost privit Blajul de mari personalităţi culturale. „De aici a răsărit soarele românilor” (Ion Heliade Rădulescu); „Te salut mică Roma” (Mihai Eminescu) sau aprecierile lui Iorga şi ale lui Mircea Eliade („Făclia aprinsă aici nu se va stinge niciodată”) .

În încheiere s-a remarcat că din programa şcolară, după atâtea reforme ale învăţământului, Şcolile Blajului, Şcoala Ardeleană, tot ce a însemnat un început pentru cultura românească, au fost scoase din programa analitică. Absolvenţii de liceu ai ultimilor ani nu cunosc absolut nimic despre acest subiect. În acelaşi timp s-a luat hotărârea ca anul viitor să se organizeze o ceremonie specială pentru comemorarea lui Timotei Cipariu. Lucrările simpozionului au fost onorate de prezenţa IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Au mai participat Mons. Vladimir Petercă, Mons. Isidor Mărtincă, protopopul greco-catolic de Bucureşti, pr. Liviu Oţoiu, diverşi alţi preoţi greco-catolici din Vicariatul de Bucureşti, precum şi preoţi ortodocşi, oameni de cultură, profesori, elevi, numeroşi ardeleni. Asistenţa a umplut încăpătorul amfiteatru de la Biblioteca Academiei, ne scrie dl. Moisin.