Categorie: Twitter

Este timpul să lăsăm ca rugăciunea să ne fie inspirată din nou de apropierea de natură, care spontan conduce la a mulțumi Dumnezeului Creator.

În relația noastră zilnică cu Isus și în tăria dată de iertarea Sa ne descoperim rădăcinile.

Să îi cerem lui Dumnezeu harul de a nu fi creștini căldicei, care trăiesc cu jumătăți de măsură, care lasă iubirea să se răcească.

Lumina lui Dumnezeu îi luminează pe cei care o primesc.

Cine se apropie de Dumnezeu, nu se poticnește, ci merge înainte: o ia de la început, încearcă din nou, reclădește.

Toți am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și avem aceeași demnitate. Să facem să înceteze sclavia!

Fie ca Domnul să deschidă inimile noastre spre nevoile săracilor, ale celor lipsiți de apărare, ale celor ce bat la ușile noastre pentru a fi recunoscute ca persoane.

E mai mare nevoie de tărie pentru ca să repari decât să construiești, să o iei de la capăt decât să începi, să te împaci decât să te înțelegi. Această tărie ne-o dă Dumnezeu.

În nesiguranța pe care o simțim atât în interior cât și în exterior, Domnul ne oferă o siguranță: El își amintește de noi.

Cu Dumnezeu, greutățile vieții nu apasă doar asupra umerilor noștri: Duhul Sfânt vine și ne dă tărie pentru a ne încuraja, pentru a face față greutăților.