Iertarea nu înlocuieşte dreptatea
12.05.2010, Lisabona (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că cele mai mari persecuţii pe care le îndură Biserica vin din păcatele propriilor ei fii. Afirmaţia a fost făcută ieri, în timpul zborului spre Portugalia, ca răspuns la o întrebare despre suferinţele pe care Biserica le îndură astăzi, în contextul scandalului continuu despre abuzurile sexuale comise de unii preoţi.
La bordul avionului Alitalia, la începutul celei de-a 15-a călătorii internaţionale, Sfântul Părinte a stat din nou de vorbă cu un grup de jurnalişti. Unul dintre ei l-a întrebat dacă în mesajul de la Fatima – pe lângă referinţa la atacul asupra Papei Ioan Paul al II-lea – s-ar putea vedea şi o aluzie la suferinţele prin care trece Biserica Catolică în aceste vremuri. Pontiful a răspuns că ceea ce poate fi redescoperit astăzi în mesajul Fecioarei de la Fatima este „patima” pe care o experimentează Biserica şi faptul că aceasta „este reflectată în persoana Papei”.
„Atacurile împotriva Papei şi a Bisericii nu vin doar din exterior; suferinţele Bisericii vin tocmai din interiorul Bisericii, din păcatul care se află în Biserică”, a spus el. „Este un fapt ştiut dintotdeauna, dar astăzi îl vedem într-un mod cu adevărat terifiant: cea mai mare persecuţie a Bisericii nu vine de la duşmani externi, ci se naşte din păcatul din Biserică. Şi astfel Biserica conştientizează în mod profund nevoia de a învăţa din nou penitenţa, de a accepta purificarea, de a învăţa pe de o parte iertarea, iar pe de altă parte nevoia de dreptate. Iertarea nu înlocuieşte dreptatea.” Cu toate acestea, a amintit Papa, „Domnul este mai puternic decât răul, iar Fecioara este, pentru noi, garanţia vizibilă şi maternă a bunătăţii lui Dumnezeu, care are mereu ultimul cuvânt în istorie”.
O altă întrebare s-a referit la secularizarea prin care trece Portugalia, în ciuda istoriei puternic catolice a ţării. Papa Benedict a afirmat pentru început că de-a lungul secolelor a existat „o credinţă curajoasă, inteligentă şi creativă” în naţiunea portugheză, ce s-a răspândit în multe părţi ale lumii, precum în Brazilia. Acceptând că în acelaşi timp că „dialectica dintre credinţă şi secularizare în Portugalia” are „o istorie lungă”, a amintit că au existat numeroase persoane ce au „construit punţi”, „au creat dialog” între cele două părţi. „Cred că sarcina, misiunea Europei în acest context este tocmai găsirea acestui dialog, pentru integrarea credinţei şi raţionalismului modern într-o viziune antropologică ce oferă plenitudine fiinţei umane. Prezenţa secularizării este ceva normal, dar separarea, opoziţia dintre secularism şi cultura credinţei este anormală şi trebuie depăşită. Marea provocare a acestui moment este ca cele două să se întâlnească, să îşi regăsească adevărata identitate. Este o misiune pentru Europa şi o nevoie umană a istoriei noastre.”
Papa Benedict a răspuns şi unei întrebări despre criza economică, ce ar putea pune în pericol, consideră unii, însăşi stabilitatea Uniunii Europene. Subliniind doctrina socială a Bisericii, Papa a admis faptul că credinţa catolică a neglijat adesea problemele economice ale lumii, gândindu-se doar la „mântuirea individuală”. „Întreaga tradiţie a doctrinei sociale a Bisericii caută să lărgească aspectul etic şi aspectul credinţei, dincolo de individ, până la a atinge tema responsabilităţii lumii, până la un raţionalism ‘conformat’ eticii. Şi mai mult, ultimele evenimente din piaţa acestor ultimi doi sau trei ani a demonstrat faptul că dimensiunea etică este internă şi că trebuie să penetreze acţiunea economică.”
