Programul Sesiunii ştiinţifice „Episcopia de Cluj-Gherla – 150 de ani de istorie”
27.11.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - În perioada 28-30 noiembrie, la Cluj-Napoca, va avea loc Sesiunea ştiinţifică „Episcopia de Cluj-Gherla – 150 de ani de istorie”, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la promulgarea Bulei „Ad Apostolicam Sedem”, în 26 octombrie 1853, prin care Papa Pius al IX-lea înfiinţa Eparhia de Gherla.
Manifestarea, care se va desfăşura în principal la Facultatea de Studii Europene, va fi deschisă vineri, 28 octombrie 2003, la ora 9.00, de către PS Florentin Crihălmeanu, cu salutul adresat oaspeţilor veniţi la sesiune. Lucrările sesiunii se vor desfăşura în săli diferite din sediul facultăţii, pe trei secţiuni: istorie – moderatori prof. dr. Nicolae Bocşan şi prof. dr. Toader Nicoară; teologie şi viaţa clerului – moderatori dr. Simion Retegan şi pr. prof. dr. Ernst Christoph Suttner; memorialistică – moderatori conf. dr. Remus Câmpeanu şi lect. dr. Marius Bucur.
În cadrul fiecărei secţiuni vor fi prezentate comunicări pe diferite teme, urmate de discuţii. Astfel, în secţiunea istorie, pr. prof. dr. Ernst Christoph Suttner va vorbi despre „Armenii în Eparhia Gherla”; asist. dr. Ana Sima despre „Înfiinţarea Episcopiei Greco-Catolice de Gherla şi organizarea sa în timpul primului episcop Ioan Alexi”; dr. Gelu Neamţu despre „Începuturile Bisericii Greco-Catolice în SUA: Epaminonda Lucaciu (1905-1909)”; lect. dr. Marius Bucur va prezenta tema „Aspecte privind Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla în anii 1945-1948”; prof. dr. Marcel Ştirban – tema „Episcopul Iuliu Hossu în notele Securităţii, 1946-1948”; lect. Ovidiu Bozgan – „Situaţia Bisericii Române Unite în Eparhia ortodoxă a Clujului, Vadului şi Feleacului în 1969. Comentarii pe marginea unei anchete”; prof. dr. George Cipăianu – „B.R.U. după 1989. Studiu de caz: Nicula”.
Dintre temele ce vor fi prezentate la secţiunea teologie şi viaţa clerului amintim: „Contribuţia preoţilor greco-catolici la susţinerea revendicărilor ţăranilor ardeleni privind desfiinţarea iobăgiei şi întărirea conştiinţei lor naţionale în primăvara anului 1848”, susţinută de dr. Liviu Botezan; „Activitatea pastorală a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare (1964-1989)”, susţinută de ierom. asist. drd. Marius Furtună OSBM; „Formarea intelectualităţii clericale (greco-catolice) româneşti din Transilvania la Facultatea de Teologie a Universităţii din Viena (1867-1918)”, susţinută de dr. Stelian Mândruţ; „Preoţi greco-catolici din Dieceza de Cluj-Gherla în viaţa politică”, susţinută de dr. Ioan Ciupea; „Prima Împărtăşanie cu imagini-document – din ilegalitate până în prezent”, susţinută de prof. Luminiţa Cioica; „Surorile Baziliene în Episcopia de Cluj-Gherla”, susţinută de Victoria Bolfă-Otic, sr. Veridiana OSBM.
În sfârşit, redăm şi câteva dintre temele din secţiunea memorialistică: pr. prof. dr. Ioan Bota – „Două vizite clandestine la Episcopii Iuliu Hossu (Căldăruşani 1969) şi Alexandru Todea (Reghin 1972)”; ierom. dr. Sabin Făgăraş OSBM – „Activitatea Colegiului capitular al Eparhiei de Cluj-Gherla în perioada 1987 – 1990”; pr. prof. Eugen Popa – „Turmă părăsită sau mai bine servită?”; ierom. prof. dr. Silvestru-Augustin Prunduş OSBM – „Învăţământul teologic greco-catolic clandestin: un moment semnificativ”; Ioan Sopon – „Ajutor între creştini în perioada începutului persecuţiei comuniste”.
Programul adunării jubiliare festive va mai include: vizitarea expoziţiei Episcopia Română Unită de Cluj-Gherla – 150 de ani de istorie; vizitarea expoziţiei Producţia greco-catolică de carte în Eparhia de Gherla, actualmente Cluj-Gherla; vernisajul expoziţiei de icoane Sfântul Iosif – patronul Diecezei de Cluj-Gherla; Sfânta Liturghie şi cină festivă în serile zilelor de 28 şi 29 noiembrie; concert aniversar în Catedrala Schimbarea la Faţă în seara zilei de 29 noiembrie; Sfânta Liturghie festivă, duminică, de la ora 9.00, în Catedrala Schimbarea la Faţă, urmată de o Adunare festivă în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai; vizitarea muzeului Eparhiei, a noii biserici greco-catolice şi a bisericii armene din Gherla.
