Retrocedarea imobilelor cultelor religioase – un proces lung…

07.04.2004, Bucureşti (Catholica) - În numărul de sâmbătă, 3 aprilie, din România Liberă, Romulus Cristea semnează articolul „Retrocedarea imobilelor cultelor religioase ar mai putea dura vreo 10 ani”. Articolul citează din raportul „Cu jumătate de măsură” (privind procesul retrocedării proprietăţilor care au aparţinut cultelor religioase), realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, proiect finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos: „Guvernările succesive din România nu au dus o politica coerentă şi clară în ceea ce priveşte restituirea bunurilor confiscate în timpul regimului comunist. Deşi reprezentanţii tuturor cultelor religioase au fost consultaţi în procesul elaborării legislaţiei, cele mai multe dintre amendamentele acestora nu au fost luate în consideraţie.”

„Ca urmare a unor presiuni, rezolvate prin soluţii de conjunctură, nicidecum reprezentând un act de voinţă politică” – menţioneaza raportul – în anul 2002 a fost adoptată Legea 501, care a propus o desfăşurare mai eficientă a procesului de restituire. La expirarea primului termen pentru depunerea cererilor de retrocedare, respectiv 4 martie 2003, a rezultat ca numărul total al cererilor de retrocedare, la nivelul întregii ţări, a fost de 7.568, din care: Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolică – 2.207; Cultul Mozaic – 1.809; Biserica Romano-Catolică – 992; Biserica Reformată – 899; Biserica Ortodoxă – 770; Biserica Evanghelică – 690; alte culte – 201.

Din numărul acestor cereri de retrocedare, Comisia speciala privind aplicarea Legii 501 – care afirmă că le-a analizat într-o primă fază pe toate – a aprobat un număr de 346 de dosare de retrocedare (situaţie valabila pentru luna martie a.c.), după cum urmează: Biserica Reformata – 105 dosare; Biserica Romano-Catolica – 94; Biserica Ortodoxa – 83; Biserica Unitariană – 12; Biserica Evanghelică Luterană – 9; Cultul Mozaic – 18; Biserica Evanghelică C.A. – 12; Biserica Greco-Catolică – 9; Biserica Armeană – 2; Cultul Musulman – 2. Raportul citat mai afirmă: „Deşi obiectivul principal al Comisiei speciale, pentru acest an, este finalizarea procesului de retrocedare, acest deziderat este totuşi nerealist.”

Intrarea în posesia cultelor a unor imobile este întârziată de contestaţiile în instanţă depuse de autorităţile locale. „În majoritatea cazurilor, contestaţiile nu au nici un fundament legal, acestea fiind făcute pur şi simplu din dorinţa de a se opune aplicării legii. Campioana în acest sens este Primăria Cluj-Napoca, unde toate deciziile de retrocedare de până acum au fost contestate în instanţă.”