Retrocedarea imobilelor cultelor religioase – un proces lung…
07.04.2004, Bucureşti (Catholica) - În numărul de sâmbătă, 3 aprilie, din România Liberă, Romulus Cristea semnează articolul „Retrocedarea imobilelor cultelor religioase ar mai putea dura vreo 10 ani”. Articolul citează din raportul „Cu jumătate de măsură” (privind procesul retrocedării proprietăţilor care au aparţinut cultelor religioase), realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, proiect finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos: „Guvernările succesive din România nu au dus o politica coerentă şi clară în ceea ce priveşte restituirea bunurilor confiscate în timpul regimului comunist. Deşi reprezentanţii tuturor cultelor religioase au fost consultaţi în procesul elaborării legislaţiei, cele mai multe dintre amendamentele acestora nu au fost luate în consideraţie.”
„Ca urmare a unor presiuni, rezolvate prin soluţii de conjunctură, nicidecum reprezentând un act de voinţă politică” – menţioneaza raportul – în anul 2002 a fost adoptată Legea 501, care a propus o desfăşurare mai eficientă a procesului de restituire. La expirarea primului termen pentru depunerea cererilor de retrocedare, respectiv 4 martie 2003, a rezultat ca numărul total al cererilor de retrocedare, la nivelul întregii ţări, a fost de 7.568, din care: Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolică – 2.207; Cultul Mozaic – 1.809; Biserica Romano-Catolică – 992; Biserica Reformată – 899; Biserica Ortodoxă – 770; Biserica Evanghelică – 690; alte culte – 201.
Din numărul acestor cereri de retrocedare, Comisia speciala privind aplicarea Legii 501 – care afirmă că le-a analizat într-o primă fază pe toate – a aprobat un număr de 346 de dosare de retrocedare (situaţie valabila pentru luna martie a.c.), după cum urmează: Biserica Reformata – 105 dosare; Biserica Romano-Catolica – 94; Biserica Ortodoxa – 83; Biserica Unitariană – 12; Biserica Evanghelică Luterană – 9; Cultul Mozaic – 18; Biserica Evanghelică C.A. – 12; Biserica Greco-Catolică – 9; Biserica Armeană – 2; Cultul Musulman – 2. Raportul citat mai afirmă: „Deşi obiectivul principal al Comisiei speciale, pentru acest an, este finalizarea procesului de retrocedare, acest deziderat este totuşi nerealist.”
Intrarea în posesia cultelor a unor imobile este întârziată de contestaţiile în instanţă depuse de autorităţile locale. „În majoritatea cazurilor, contestaţiile nu au nici un fundament legal, acestea fiind făcute pur şi simplu din dorinţa de a se opune aplicării legii. Campioana în acest sens este Primăria Cluj-Napoca, unde toate deciziile de retrocedare de până acum au fost contestate în instanţă.”
Este un articol care demonstreaza o stare de fapt, atitudinea voit-delasatoare a autoritatilor. De ce sa restituie cultelor religioase proprietatile si sa nu le foloseasca altii in scopuri pecuniare. Nu cred ca vom reveni prea curand la normalitate. Respect nu mai exista in general, ce sa mai vorbim de altele.
Marian Mierla
Dl Mierla puncteaza exact!
Astfel de articole ar trebui sa para mai des in presa. Este inadmisibil ce se intampla cu prorpietatile culte lor religioase din Romania. Autorul puncteaza foarte bine si lasa sa razbata starea grava a societatii romanesti in general. Repet, despre moralitate nu stiu ce sa mai discuta. Articolul semnat de ziaristul Romulus Cristea este, ca de obicei, foarte bun.
In 1990 se spunea in Constitutie ca proprietatea este ocrotita iar acum, dupa Constitutia Europeana, se precizeaza ca proprietatea este garantata. Intrebarea este daca Romania este un stat de drept in care se respecta dreptul la proprietate?
Nu cred… sa tacem atunci. . si sa uram somn usor dreptului romanesc la proprietate. Retrocedarea va fi un proces lung in justitie desi poate ca ar fi fost mai
etic sa nu se ajunga la tribunal. Este insa dreptul Bisericii sa-si primeasca inapoi proprietatile confiscate de catre comunisti.
Buna ziua,
Multumesc tuturor celor care-mi impartasesc opiniile: dlui Ady Macsut, precum si dlui Octavian Mihaescu. Iata ca mai sunt in tara asta si oameni cu repere morale. Problema restituirii proprietatilor bisericesti este de actualitate si ar trebui cumva readusa in prim planul vietii socio-politice. Noroc ca datorita paginii Catholica. ro putem sa ne facem si noi publice opiniile.