Pastorala de Paşti: IPS Daniel

08.04.2004, Iaşi (Catholica) - În acest an, Pastorala de Sfintele Paşti a IPS Daniel, Mitropolitul ortodox al Moldovei şi Bucovinei, poartă titlul de „Învierea Domnului – Slava Sfintei Cruci”. Iar explicaţia acestei alăturări o aflăm chiar din primele rânduri ale pastoralei: „Taina Învierii Domnului este nedespărţită de Taina Crucii Sale, deoarece Hristos cel înviat din morţi este Hristos cel răstignit. Dar atât în Taina Crucii, cât şi în Taina Învierii lui Hristos se arată iubirea lui Dumnezeu mai tare decât păcatul şi moartea. Astfel, puterea Învierii este ascunsă în Crucea smereniei lui Hristos, iar slava Crucii se arată în Înviere. Iată de ce în noaptea de Paşti, când preotul vesteşte adevărul Învierii arată tuturor Sfânta Cruce împreună cu lumânarea de Paşti, iar pe cele două coperţi ale Sfintei Evanghelii se află icoanele Crucii şi Învierii Domnului.”

„Pentru a arăta că puterea Învierii era ascunsă în Cruce, adică în iubirea Lui smerită şi îndelung răbdătoare, Hristos-Domnul cel înviat din morţi poartă şi după slăvita Sa Înviere semnele sau stigmatele Crucii pe trupul Său, adică în mâinile, în picioarele şi în coasta Sa”, scrie IPS Daniel spre sfârşitul pastoralei. „Prin aceasta, ni se arată că Hristos-Domnul cel răstignit şi înviat rămâne pururea izvorul de iubire şi de ajutor pentru toţi oamenii care se luptă pentru a păstra dreapta credinţă în Dumnezeu şi a asculta de poruncile Lui.” În continuare se aminteşte de marele aniversar din 2004, cu care de altfel se şi încheie pastorala.

„Anul acesta puterea Crucii şi lumina Învierii Domnului se revarsă în mod deosebit peste toţi cei care cinstesc cu multă evlavie pe Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, acum când se împlinesc 500 de ani de la mutarea sa la Hristos-Domnul. Ştefan cel Mare şi Sfânt a cunoscut puterea Crucii şi a Învierii lui Hristos când a apărat, cu multe jertfe, timp de 47 de ani, ţara sa şi credinţa creştină, dar şi când a zidit zeci de biserici şi mănăstiri în formă de Cruce şi lumânare de Înviere sau în formă de corabie a mântuirii. De aceea, în toată România şi pretutindeni în lume unde se află români dreptmăritori, va fi cinstit binecredinciosul domnitor român, Ştefan cel Mare şi Sfânt al Moldovei, simbol al vitejiei şi al vredniciei poporului român. Să mergem cu toţii anul acesta la hramurile bisericilor şi mănăstirilor zidite de el, dar mai ales la mormântul său de la Mănăstirea Putna, în ziua de 2 iulie, când se va săvârşi Slujba de pomenire a sa, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 10 februarie anul acesta (2004) şi tipărită acum la Tipografia TRINITAS din Iaşi. De asemenea, s-a tipărit Acatistul său, care poate fi citit în fiecare joi, în semn de cinstire a sa, el fiind uns Domn al Moldovei în Joia Mare a Sfintelor Paşti, la 14 aprilie 1457. Cu prilejul sfintei sărbători a Învierii Domnului, vă adresăm calde şi părinteşti doriri de sănătate deplină, pace, bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună!”