Cum sunt distorsionate relatările privind Biserica
03.03.2005, Madrid (Catholica) - Una dintre cele mai mari distorsiuni când este vorba de a relata despre Biserica Catolică stă în „favorizarea reacţiilor dincolo de ceea ce se spune”, afirmă un profesor în comunicaţii. Diego Contreras, profesor de analiză şi practică informaţională la Şcoala de Comunicaţii a Universităţii Pontificale Sfânta Cruce, a susţinut această opinie în discursul de deschidere a Adunării Delegaţilor Media, care s-au întâlnit recent la Madrid.
Potrivit lui Contreras, există tendinţa de „relatare a ecourilor şi răspunsurilor determinate de declaraţii ale ierarhiei eclesiastice, uitându-se conţinutul original al declaraţiei”. Aceste distorsiuni pătrund şi în rândul credincioşilor, care uneori cred ceea ce spune mass-media mai mult decât îi cred pe cei care apar în ştiri, s-a plâns profesorul. O altă distorsiune în ştirile religioase este „prezentarea de date adevărate în cadrul unor interpretări credibile dar false”, a continuat el.
Un al treilea mecanism este „folosirea de expresii care dau impresia că textul se bazează pe informaţii primite de jurnalist”. De exemplu, în spatele expresiei „`potrivit surselor eclesiastice` poate fi perceput jurnalistul însuşi care simte nevoia de a atribui altora ceea ce el crede”, a spus Contreras. „Uneori este convenabil a prezenta lumea eclesiastică fiind opacă, impenetrabilă, sau lipsită de transparenţă” pentru a justifica folosirea de surse „mai puţin autoritare”, a adăugat vice-decanul Şcolii de Comunicaţii.
Problema informaţiilor religioase nu îi priveşte doar pe jurnalişti, ci şi instituţiile eclesiale. „Uneori sursa eşecului trebuie căutată la origini, şi nu neîndemânării în exprimare”. De fapt, multe subiecte de ştiri cer un cititor „pregătit din punct de vedere teologic”; de aceea, provocarea constă în a face ca „realităţile complexe” să ajungă la publicul general, a spus profesorul. Uneori credincioşii înşişi primesc informaţiile doar din declaraţiile către mass-media, şi Contreras a sugerat utilitatea faptului ca, cel puţin în prezentările către mass-media, „să se treacă de la discursul instituţional rigid la caracterul discursiv al ştirii”.
Distorsionarea informatiei primare – prima informatie care a fost enuntata – nu mai este ceva „accidental„, dar voit si chiar as spune sunt specializati indivizi care sa „specializeze` distorsionarile de mesaje sau deplasarea de accent a informatiei. Analiza pertinenta a lui Diego Contreras, a aparut, as spune eu, cam tirziu, intrucit multe afirmatii rautacioase la adresa bisericii, care nu au primit o replica corespunzatoare, au ramas ca adevarate, fapt care induce impresia ca Biserica, neavind raspuns, tace si inghite.
Nu vreau sa-l completez pe autorul sus amintit, dar vreau sa-mi exprim si eu o remarca asupra informatiilor in cadrul emisiunilor de stiri lansate de TVR1 cu privire la Biserica: ele sunt plasate astfel incit sunt precedate sau urmate de informatiile privind, criminalitatea, traficul de contrabanda, prostitutia, s.a.m.d. Oare sa fie intimplator?