IPS Lucian a vorbit la Sinodul Episcopilor
06.10.2005, Vatican (Catholica) - IPS Lucian Mureşan, Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Preşedinte al Conferinţei Episcopale Române, a avut astăzi o intervenţie în Sinodul Episcopilor în desfăşurare la Vatican. Reproducem în continuare intervenţia Ierarhului român, în traducere după originalul în italiană publicat de situl Vaticanului.
Revin la primul capitol al Instrumentum Laboris, numărul 3: foamea de Pâinea lui Dumnezeu. „Pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer şi care dă viaţă lumii” (Ioan 6,33).
În ţara noastră, România, comuniştii au căutat să îi dea omului doar pâinea materială, şi au vrut să alunge din societate şi din inima persoanei umane „Pâinea lui Dumnezeu”. Acum ne dăm seama că, scoţând în afara legii Biserica noastră Greco-Catolică, aveau o mare teamă de Dumnezeu prezent în Euharistie.
Pentru ca preoţii să nu mai poată să celebreze şi să vorbească despre Dumnezeu au fost băgaţi în închisoare pentru unica vină de a fi catolici. Aceeaşi soartă au avut-o laicii care participau la Sfintele Liturghii celebrate în clandestinitate. În faimoasa perioadă a „reeducării” şi a „spălării creierului” în închisorile din România, pentru a-i compromite pe preoţi, pentru a ridiculiza Euharistia şi pentru a distruge demnitatea umană, persecutorii i-au obligat să celebreze cu excremente, dar nu au reuşit să le ia credinţa.
În schimb, câte Sfinte Liturghii celebrate în clandestinitate cu o lingură în locul potirului şi cu vinul făcut din câteva boabe de strugure găsite pe drum; câte rozarii confecţionate pe un fir cu câteva bucăţi pe pâine; câte umiliri, când în timpul iernii, la minus 30 de grade, erau dezbrăcaţi la pielea goală pentru percheziţie; câte zile petrecute în faimoasa cameră neagră, ca pedeapsă pentru că fuseseră găsiţi în rugăciune. Nimeni nu o va şti niciodată. Aceşti martiri moderni ai secolului al XX-lea au oferit toată suferinţa lor Domnului pentru demnitatea şi libertatea umană.
Trăim astăzi libertatea fiilor lui Dumnezeu cu adevărat „flămânzi de pâinea euharistică”. Confirm această afirmaţie cu participarea la Sfânta Liturghie a 80% din credincioşii noştri; cu vocaţiile la viaţa sacerdotală şi religioasă care nu lipsesc; cu atâţia oameni de mare ţinută intelectuală care sunt foarte apropiaţi de Biserică.
Din păcate, după căderea regimului au apărut în ţara noastră plăgi foarte apăsătoare: avortul, abandonarea copiilor, corupţia, imigraţia. Comunismul i-a promis omului raiul pe pământ, şi a reuşit să distrugă conştiinţa popoarelor noastre din estul european; acum pentru a o reface este nevoie de mult timp. Biserica Catolică din România este minoritară (12%) şi împreună cu fraţii ortodocşi căutăm să eliminăm aceste plăgi.
Speranţele nu lipsesc, şi mă gândesc la profundul sentiment religios al poporului nostru, la profunda devoţiune cu care acest popor vine la celebrările liturgice şi la Euharistie, la sângele martirilor noştri care se roagă pentru noi înaintea Domnului, şi care prin sângele lor au făcut să crească noi generaţii de credincioşi.
