Sf. Augustin încurajează încrederea noastră în Cristos cel viu
16.01.2008, Vatican (Catholica) - Continuând cateheza pe care a început-o săptămâna trecută despre Sf. Augustin, în cadrul audienţei generale de miercuri, 16 ianuarie 2008, desfăşurată în Aula Paul al VI-lea, Papa a analizat ultimii ani ai vieţii acestui Doctor al Bisericii. Sfântul Părinte a subliniat faptul că, cu patru ani înainte de moartea sa, Sf. Augustin a numit un succesor, Heraclius, ca Episcop de Ippona, deoarece a dorit „să dedice anii care i-au rămas unui mai profund studiu al Sfintei Scripturi”.
„Ceea ce a urmat au fost patru ani de extraordinară activitate intelectuală” timp în care sfântul de asemenea „a intervenit pentru a promova pacea în provinciile africane care erau atacate de triburi barbare din sud”, a spus Papa. El a citat apoi cuvintele Sf. Augustin: „mai mare slavă este să opreşti războiul cu un cuvânt, decât să ucizi oamenii cu sabia, şi să obţii sau să menţii pacea cu pace, nu cu război”, şi a subliniat că asedierea Ipponei de către vandali în 429 i-a produs mare suferinţă sfântului.
„Deşi era bătrân şi obosit, Augustin a rămas pe baricade, întărindu-se pe sine şi pe ceilalţi cu rugăciuni şi meditaţii despre planurile misterioase ale Providenţei. … Dacă, într-adevăr, lumea îmbătrâneşte, Cristos este totdeauna tânăr, aşadar vă invit: `Nu refuzaţi să fiţi întineriţi cu Cristos, care vă spune să nu vă temeţi pentru că `tinereţea voastră va fi reînnoită asemenea celei a vulturului`”, a spus Papa Benedict al XVI-lea citând din predicile lui Augustin. „Aşadar creştinii nu trebuie să se descurajeze ci să facă orice efort pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoi”.
Reamintind că „locuinţa-mănăstire a lui Augustin obişnuia să îşi deschidă uşile pentru a-i primi pe colegii lui întru episcopat care veneau să ceară ospitalitate”, Sfântul Părinte a arătat că Doctorul Bisericii, în cele din urmă liber de angajamente, a profitat de timpul lui „pentru a se dedica cu mai mare intensitate rugăciunii. El obişnuia să spună că nimeni, Episcop, persoană consacrată sau laică, oricât de ireproşabil ar fi comportamentul său, nu poate întâmpina moartea fără penitenţa adecvată, şi de aceea el în mod continuu şi cu lacrimi în ochi repeta psalmii penitenţiali pe care îi recitase atât de des cu poporul lui „.
Episcopul de Ippona a murit la 28 august 430, a spus Papa, „la o anumită dată nesigură trupul lui a fost mutat în Sardinia şi de acolo, în jurul anului 725, în bazilica San Pietro in Ciel d`Oro din Pavia, unde se află şi astăzi”. „Îl descoperim `trăind` în scrierile sale”, a spus Papa Benedictal XVI-lea. „Când citesc lucrările Sf. Augustin, nu am impresia că este vorba despre un om care a murit în urmă cu aproape 1600 de ani, mai degrabă el este un om al zilei de astăzi, un prieten, un contemporan care îmi vorbeşte, care ne vorbeşte, cu credinţa lui proaspătă şi actuală”.
În lucrările sfântului, „vedem dezvăluirea permanentă a credinţei lui, a credinţei care vine de la Cristos, Cuvântul Veşnic întrupat, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului. Şi vedem”, a încheiat Sfântul Părinte, „că aceasta nu este credinţa de ieri, chiar dacă a fost predicată ieri, este cea de astăzi, deoarece Cristos este cu adevărat – ieri, astăzi şi întotdeauna – Calea, Adevărul şi Viaţa. Astfel Sf. Augustin ne încurajează să ne încredinţăm pe noi înşine lui Cristos cel veşnic viu şi astfel să găsim calea vieţii”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
