Ordinele călugăreşti supuse riscului secularizării

21.02.2011, Roma (Catholica) - Ordinele călugăreşti înfruntă presiuni continue de secularizare şi aceasta ameninţă identitatea şi misiunea lor în lume, consideră liderul emerit al dicasterului vatican responsabil cu viaţa consacrată. Într-un interviu din 16 februarie pentru Radio Vatican, Cardinalul Franc Rode a avertizat că secularizarea „a penetrat numeroase comunităţi şi conştiinţe”. „Secularizarea se vede în rugăciunea ce adesea e formală şi fără meditaţie, şi dăunează conceptului de ascultare, introducând o anumită mentalitate ‘democratică’ ce exclude rolul autorităţii legitime.”

Cardinalul Rode, sloven ca origine, s-a retras din fruntea Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, funcţie pe care a deţinut-o din 2004. În locul său este un brazilian, Arhiepiscopul Joao Braz de Aviz, numit de Papa Benedict la 4 ianuarie. Cardinalul Rode a spus că dintotdeauna comunităţile religioase au fost „focare de trăire spirituală şi de dinamism misionar”. Marile reforme din Biserica Catolică, a spus prelatul, au fost împinse de la spate de persoanele consacrate. Istoric vorbind, persoanele consacrate au fost cele mai persecutate, dar şi „cele mai canonizate”. Călătorind în America Latină, Africa şi Asia, Cardinalul a spus că a putut să vadă o „devoţiune admirabilă” în sânul multor călugări şi călugăriţe – în total în lume sunt 1,1 milioane. Dar situaţia nu este roză peste tot, a admis el. „Viaţa consacrată este în dificultate astăzi şi trebuie să recunoaştem acest fapt.”

A abordat şi ameninţarea ce vine de la transformarea operelor de caritate în pure servicii sociale, care a făcut rău proclamării Evangheliei. Într-o astfel de atmosferă ceea ce se caută este o societate a bunăstării şi nu problema eternităţii, a explicat Cardinalul Rode. A avertizat că semne ale globalizării se văd peste tot în lume, dar mai ales în Occident. Prelatul a explicat că de la numire sa a lucrat pentru „depăşirea acestei mentalităţi secularizante şi repropunerea valorilor fundamentale ale vieţii consacrate, pentru a face din călugări şi călugăriţe o forţă de reînnoire a Bisericii”. A apelat pentru aceasta atât la comunităţile tradiţionale, cât şi la „noile curente spirituale” ale comunităţilor recente. Şi-a exprimat în acest sens speranţa că noile comunităţi religioase ce apar în ţări precum Franţa, Spania, Italia, Brazilia, Peru sau SUA sunt semne ale luptei împotriva spiritului secularist.