Semne bune pentru ecumenism

20.03.2013, Vatican (Catholica) - O provocare ce ar putea face numele său nemuritor şi o rană pe care el doreşte să o vindece: visul Papei Francisc este să pună capăt schismei ce separă Bisericile Catolică şi Ortodoxă de o mie de ani. „Dacă va reuşi, va intra în istorie ca cel mai mare Papă ce a fost vreodată”, afirmă unii membri ai Curiei, conform unui material publicat de VaticanInsider. „Bergoglio a fost Ordinarius pentru catolicii de rit răsăritean din Argentina” şi în ţara sa a avut relaţii excelente cu „fraţii separaţi”, susţine Cardinalul Achille Silvestrini, fost prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene. Astfel „este familiar cu tradiţia răsăriteană şi o respectă”, o tradiţie ce include de exemplu preoţi căsătoriţi. Ieri, la Liturghia de inaugurare a pontificatului său, Papa Francisc a luat ostiile şi le-a înmuiat în vinul consacrat la Împărtăşanie, aşa cum se practică în Bisericile Răsăritene.

Acest fapt transmite un mesaj important: promisiunea continuării pe linia reformelor liturgice începute de Papa Benedict, dând atenţie valorilor Bisericilor Răsăritene, care ar putea îmbogăţi catolicismul apusean, în pericol de stagnare, aşa după cum avertiza şi Conferinţa Episcopală Italiană. Pentru prima oară după 1054, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a participat la inaugurarea pontificatului Papei (Episcopului Romei) în Piaţa San Pietro. Liderul de la Istanbul este considerat „primul între egali” între cei 14 Patriarhi răsăriteni şi farul călăuzitor pentru întreaga Ortodoxie. El a declarat: „Papa este un păstor bun. A arătat o adevărată apropiere de credincioşi din primul moment. Am fost cu adevărat impresionat. Ne vom întâlni mâine (adică miercuri – n.r.) şi îl voi invita la Istanbul.”

Semne încurajatoare vin şi din Rusia. Mitropolitul Hilarion, preşedintele departamentului Patriarhiei Moscovei pentru relaţiile externe, a admis că atunci când era Arhiepiscop de Buenos Aires Cardinalul Bergoglio a avut „relaţii bune cu comunitatea ortodoxă, zidite pe încredere”. Papa Francisc se bazează pe relaţiile bune pe care le-a avut cu Episcopul Ioan, capul Bisericii Ortodoxe din afara Rusiei, cu sediul la Buenos Aires. An de an, Arhiepiscopul Bergoglio participa la Liturghia de Crăciun din biserica ortodoxă din capitala Argentinei. A avut prieteni şi între preoţii greco-catolici, cu actualul lider al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, Arhiepiscopul Major Sviatoslav Shevchuk, cunoscându-se din anii 2009-2011, când activa la Buenos Aires. Încă din seminar Bergoglio s-a preocupat de relaţiile ecumenice, călăuzit de profesorul său, preotul salezian ucrainean Stepan Czmil, pentru care în septembrie 2008 s-a deschis un proces de canonizare.

Pe scurt, Bergoglio poate fi o „punte” extraordinară spre lumea ortodoxă, iar alegerea sa reactivează dialogul privind comuniunea dintre creştini, aşa cum o descrie Conciliul Vatican II. Puţini dintre Ierarhii Bisericii Catolice cunosc tradiţia, cultura şi liturgia „fraţilor separaţi” atât de bine precum Bergoglio. Comunitatea Sant’Egidio, prin Cardinali precum Sepe sau Dziwisz, l-a susţinut pe Bergoglio în Conclav, oferindu-i acum expertiza, experienţa şi relaţiile internaţionale de care dispune. Un alt colaborator al Papei Francisc este Arhiepiscopul catolic Paolo Pezzi al Diecezei Maicii Domnului. Patriarhia Moscovei este în centrul unor scandaluri privind stilul de viaţă luxos şi privilegiat al unor clerici. Papa Francisc a aprins dorinţa de reformă nu doar între catolici, ci şi între credincioşii ortodocşi ruşi.