Papa Francisc a început o cateheză despre Fericiri

29.01.2020, Vatican (Catholica) - „Ne va face bine să luăm astăzi Evanghelia lui Matei, capitolul 5, versetul de la 1 la 11 și să citim Fericirile – poate de câteva ori în plus, în timpul săptămânii – pentru a înțelege această cale atât de frumoasă, atât de sigură a fericirii pe care Domnul ne-o propune.” Apelul a fost făcut de Papa Francisc la finalul audienței generale susținută astăzi în Aula Paul al VI-lea. Pontiful a încheiat de curând o serie de cateheze dedicate Faptelor Apostolilor, începând acum una dedicată Fericirilor. A explicat că este vorba de un text „care deschide Predica de pe munte și care a luminat viața celor care cred, precum și a atâtora care nu cred. Este greu să nu fii atins de aceste cuvinte ale lui Isus și este corectă dorința de a le înțelege și a le primi tot mai deplin. Fericirile conțin ‘cartea de identitate’ a creștinului – aceasta este cartea noastră de identitate -, pentru că schițează fața lui Isus însuși, stilul său de viață.” Papa a promis că în următoarele cateheze va trata fiecare Fericire pe rând, în cea de astăzi rămânând la o prezentare generală.

Mai întâi a evidențiat cum a avut loc proclamarea acestui mesaj: „Isus, văzând mulțimile care îl urmează, urcă pe povârnișul dulce care înconjoară lacul Galileei, se așază și, adresându-se discipolilor Săi, vestește Fericirile. Așadar mesajul este adresat discipolilor, însă la orizont sunt mulțimile, adică toată omenirea. Este un mesaj pentru toată omenirea.” Isus urcat pe „munte” amintește de Sinai, de primirea poruncilor de la Dumnezeu de către Moise. „Isus începe să învețe o lege nouă: a fi săraci, a fi blânzi, a fi milostivi… Aceste ‘porunci noi’ sunt mult mai mult decât norme. De fapt, Isus nu impune nimic, ci dezvăluie calea fericirii – calea sa – repetând de opt ori cuvântul ‘fericiți’.” A explicat apoi structurarea fiecărei Fericiri în trei părți: „Mai întâi este mereu cuvântul ‘fericiți’; apoi vine situația în care se află cei fericiți: sărăcia în duh, plânsul, foamea și setea de dreptate, și așa mai departe; în sfârșit este motivul fericirii, introdus de conjuncția ‘pentru că’: ‘Fericiți aceștia pentru că, fericiți aceia pentru că…’ Așa sunt cele opt Fericiri și ar fi frumos să le învățăm pe de rost pentru a le repeta, pentru a avea chiar în minte și în inimă această lege pe care ne-a dat-o Isus.”

Sfântul Părinte a întrebat apoi ce înseamnă cuvântul „fericit”. „De ce fiecare dintre cele opt Fericiri începe cu termenul ‘fericit’? Termenul original nu indică unul care are burta plină sau se descurcă bine, ci este o persoană care este într-o condiție de har, care înaintează în harul lui Dumnezeu și care înaintează pe calea lui Dumnezeu: răbdarea, sărăcia, slujirea față de alții, mângâierea… Cei care înaintează în aceste lucruri sunt fericiți și vor fi fericiți. Dumnezeu, pentru a ni se dărui, alege adesea căi inimaginabile, eventual cele ale limitelor noastre, ale lacrimilor noastre, ale înfrângerilor noastre. Este bucuria pascală despre care vorbesc frații orientali, aceea care are stigmatele dar este vie, a trecut prin moarte și a trăit experiența puterii lui Dumnezeu. Fericirile te duc la bucurie, mereu; sunt calea pentru a ajunge la bucurie.”