Cardinalul Duka: Pandemia a atras oameni în Biserica Catolică (I)
19.12.2020, Praga (Catholica) - Pandemia actuală a inspirat mulți oameni din Republica Cehă să redescopere Biserica Catolică, susține Cardinalul Dominik Duka. Într-un interviu prin e-mail cu CNA, Arhiepiscopul din Praga a spus că, atunci când a izbucnit criza coronavirusului, populația cehă a răspuns cu expresii de solidaritate nemaivăzute de la Revoluția de catifea din 1989. De asemenea, a afirmat că preoții tineri au arătat multă creativitate atunci când s-au confruntat cu restricții stricte privind participarea la Liturghii. Mons. Duka a fost numit în fruntea Bisericii Catolice din capitala cehă de către Papa Benedict al XVI-lea, în 2010. A adus cu sine o istorie personală remarcabilă. După hirotonirea sa ca preot dominican în 1970, a avut ciocniri cu guvernul comunist din Cehoslovacia. În 1975, autoritățile i-au retras autorizația de a sluji ca preot, așa că a lucrat într-o fabrică Škoda, în timp ce continua să slujească în secret ca preot.
Când activitatea sa preoțească a fost deconspirată, precum și rolul său în publicarea de literatură disidentă, a fost trimis la închisoarea Bory din Plzeň, unde printre colegii deținuți se afla și viitorul președinte ceh Václav Havel. Mons. Duka a celebrat Liturghia pentru prizonieri sub masca unui club de șah. Acum, în vârstă de 77 de ani, a intrat recent în atenția presei când contul său de Twitter a fost suspendat. Când a fost reactivat, a comparat cenzura online de astăzi cu cea a vremurilor comuniste. În interviul pentru CNA, a ținut să contrazică descrierea răspândită a Republicii Cehe ca una dintre națiunile cel mai puțin religioase din lume și a vorbit despre o înflorire extraordinară a Bisericii în ultimii 30 de ani. Iată o primă parte din interviu.
– Credeți că criza coronavirusului va lăsa Biserica din Praga mai puternică sau mai slabă?
– Atmosfera crizei coronavirusului se prelungește cumva. În prima sa fază, din primăvară, criza a creat o atmosferă similară cu cea pe care o știam prea bine din timpul Revoluției de catifea, care a avut loc acum 30 de ani, în care diferite componente sociale și politice s-au interconectat pentru a coopera între ele. Și nu mă refer doar la entuziasmul cu care oamenii s-au angajat în producția internă pentru nevoile de igienă, cum ar fi măștile din țesături, dezinfectanții, ci și la disponibilitatea cu care societatea a ajutat persoanele în vârstă și alții care aveau nevoie de ajutor. Comunitățile obișnuite, teologii și instituții precum Caritas Republica Cehă au fost, de asemenea, implicate în mod semnificativ în asistența acordată. Pe lângă ajutorul necesar, au organizat și vizite la spital, astfel încât oamenii să aibă acces la asistența spirituală și la Sacramente și în această situație dificilă.
Bisericile noastre au rămas deschise publicului, dar numărul de credincioși acceptați a fost limitat sever. Tinerii preoți au venit cu o mulțime de modalități de a transfera slujbele religioase în online și ar trebui lăudați mult pentru aceasta. Unii dintre ei au început, de asemenea, să creeze programe video pastorale. Am intrat cu adevărat într-un nou mediu online, care ne poate completa viața spirituală, dar nu înlocuind-o pe deplin, deoarece Sfânta Împărtășanie rămâne momentul central și cheie al credinței noastre, indiferent de criza virusului. Mai târziu, desigur, sentimentul de solidaritate s-a potolit, lumea politică s-a întors la capcanele ei tradiționale, dar trebuie să spun că am simțit multă energie bună din acel val de solidaritate în creștere, care îmi spune că, să zicem așa, putem fi uniți ca națiune.
– Ați spune că cehii au devenit mai interesați de viața spirituală în acest moment de criză?
– Efectele coronavirusului privesc cu siguranță nu numai sănătatea trupească, ci există și efecte psihologice asupra oamenilor. Experții afirmă în acest sens că această situație creează un fel de neputință la oameni, dar și pierderea sensului lumii, al societății și apoi al individului. Pe de o parte, putem percepe acest lucru ca pe un pericol, dar, pe de altă parte, ca Biserică, trebuie să vedem spațiul care trebuie abordat, pentru a oferi Vestea Bună. Biserica riscă să atenueze această Veste Bună în momentul în care ne obișnuim cu un regim limitat sau dacă înlocuim Euharistia cu prelegeri spirituale, așa cum se întâmplă acum peste tot. Într-un fel, trebuie să spun că mulți oameni au găsit contact cu Biserica și cu cultul, mulți chiar și după decenii de dezinteres. De asemenea, am văzut un interes mai mare pentru o viață religioasă în familie, cum ar fi rugăciunea în familie, cateheza comună și un interes pentru creștinism în general. Deci sunt optimist în această privință.
– Republica Cehă este uneori descrisă ca fiind una dintre cele mai puțin religioase țări din lume. Sunteți de acord cu această descriere?
– Personal consider că aceste statistici sunt foarte inexacte sau părtinitoare. Este adevărat că în națiunea cehă există istoric un nivel ridicat de neîncredere în orice instituție, nu numai în cele religioase. Acest lucru se datorează ocupațiilor naziste și comuniste din țară. Numărul botezaților a scăzut cu aproximativ 35% de la începutul secolului, dar aceasta este o consecință și a altor fenomene decât ateismul comunist. Între războaie s-a format o Biserică națională, care este acum aproape dispărută. După cel de-al doilea război mondial, am pierdut aproape trei milioane de vorbitori de limbă germană ca urmare a pierderilor de război și a transferurilor ulterioare de populație. Alte migrații au urmat loviturii de stat comuniste din 1948 și invaziei trupelor Pactului de la Varșovia în anul 1968. Ateismul intens al societății, împreună cu o anumită agresiune asupra credincioșilor, trimiterea în închisori a clerului și reeducarea violentă din școli, au jucat, de asemenea, un rol în excluderea vieții religioase din societate. Acum vedem cum în ultimele trei decenii am construit zeci de noi biserici și centre spirituale și câteva sute de capele. Biserica a fost acceptată ca parte a mediului academic, este admisă în sănătate, în învățământul primar, în armată și în închisori.
Coloana mariană s-a întors în piața principală din Praga, coloană ce a fost dărâmată de mulțime ca un presupus simbol al catolicismului austriac, la fondarea republicii, în urmă cu mai bine de o sută de ani, iar restaurarea sa a fost întâmpinată cu o reacție favorabilă din partea societății. Într-un moment în care monumentele religioase similare din întreaga lume sunt distruse sistematic, ce s-a întâmplat la noi este cu adevărat unic. Toate acestea îmi confirmă faptul că nu suntem o țară ateistă în adevăratul sens al cuvântului, că nu putem pretinde că țara noastră este atee în sensul cuvântului a-theos, adică împotriva lui Dumnezeu.
