Papa Francisc a stabilit restricții legat de Liturghiile în forma extraordinară din ritul roman

16.07.2021, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a emis vineri un motu proprio care restricționează celebrarea Liturghiilor în forma extraordinară a ritului roman. În motu proprio, emis pe 16 iulie, Sfântul Părinte a făcut modificări radicale la scrisoarea apostolică „Summorum Pontificum” a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea, din 2007, care recunoștea dreptul tuturor preoților de a celebra Liturghia în latină folosind Misalul roman din 1962. Într-o scrisoare de însoțire adresată Episcopilor, explicând decizia sa, Pontiful a scris: „În apărarea unității Trupului lui Cristos, sunt constrâns să revoc facultatea acordată de predecesorii mei. Utilizarea denaturată a acestei facultăți este contrară intențiilor care au dus la acordarea libertății de a celebra Liturghia cu Missale Romanum [Misalul roman] din 1962.”

Motu proprio, cunoscut sub numele de „Traditionis custodes” („Păzitori ai tradiției”) și dedicat „utilizării Liturgiei romane înainte de reforma din 1970”, conține opt articole care intră imediat în vigoare. Primul descrie cărțile liturgice emise de Papii Paul al VI-lea și Ioan Paul al II-lea după Conciliul Vatican II ca „expresia unică a lex orandi [legea rugăciunii] pentru ritul roman”. Al doilea menționează că este „de competența exclusivă” a Episcopului să autorizeze utilizarea Misalului roman din 1962 în Dieceza sa. Al treilea stabilește responsabilitățile Episcopilor ale căror Dieceze au deja unul sau mai multe grupuri care celebrează Liturghia în forma extraordinară. Este necesar ca Episcopii să afle dacă aceste grupuri neagă sau nu validitatea Conciliului Vatican II și a Magisteriului. Episcopii sunt instruiți „să desemneze una sau mai multe locații în care credincioșii care aderă acestor grupuri se pot aduna pentru celebrarea euharistică (dar nu în biserici parohiale și fără a înființa noi parohii personale)”. Cel de-al treilea articol îi cere, de asemenea, Episcopului local „să stabilească în locurile desemnate zilele în care sunt permise celebrările euharistice folosind Misalul roman promulgat de Sfântul Papă Ioan XXIII în 1962.”

Motu propriu spune că Liturghiile celebrate după Misalul roman din 1962 – în Biserica latină – trebuie să folosească lecturi „proclamate în limba vernaculară, folosind traduceri ale Sfintei Scripturi aprobate pentru utilizare liturgică de către Conferințele Episcopale respective”. De asemenea, solicită înființarea unui delegat diecezan ales de Episcop pentru a coordona grija pastorală pentru aceste grupuri. „Acest preot ar trebui să aibă la inimă nu numai celebrarea corectă a liturgiei, ci și grija pastorală și spirituală a credincioșilor”, se precizează în text. Episcopilor li se mai spune să verifice dacă parohiile deja înființate „sunt eficiente pentru creșterea lor spirituală și să stabilească dacă să le păstreze sau nu”, precum și „să aibă grijă să nu autorizeze înființarea de noi grupuri”. Al patrulea articol spune că preoții hirotoniți după 16 iulie 2021, care doresc să celebreze forma extraordinară a Liturghiei, vor trebui să depună o cerere formală Episcopului diecezan, care se va consulta apoi cu Scaunul Apostolic înainte de a acorda autorizația.

Al cincilea articol spune că preoții care celebrează deja forma extraordinară a Liturghiei trebuie să solicite autorizația Episcopului diecezan pentru a „continua să se bucure de această facultate”. Articolele șase și șapte stabilesc că Congregația pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor și Congregația pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viața Apostolică exercită autoritatea Sfântului Scaun în supravegherea acestor dispoziții. Aceasta înseamnă că institutele de viață consacrată și societățile de viață apostolică înființate de Ecclesia Dei – o comisie pontificală creată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1988 și fuzionată în Congregația pentru Doctrina Credinței (CDC) în 2019 – cad acum sub atenția Congregației pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viața Apostolică. Al optulea și ultimul articol din motu propriu declară că „normele, instrucțiunile, permisiunile și obiceiurile anterioare care nu sunt conforme cu prevederile prezentului motu proprio sunt abrogate”.

În scrisoarea adresată Episcopilor, Papa Francisc a explicat motivele care au stat la baza deciziei sale de a limita accesul la forma extraordinară a ritului roman. Afirmă că răspunsurile la un sondaj între Episcopi efectuat de CDC în 2020 „a dezvăluit o situație care mă preocupă și mă întristează și mă convinge de necesitatea intervenției”. Sfântul Părinte a spus că atunci când predecesorii săi au permis celebrarea Liturghiei conform formei utilizate înainte de reformele Conciliului Vatican II, ei au dorit să încurajeze unitatea în cadrul Bisericii. „O oportunitate oferită de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea și, cu o magnanimitate și mai mare, de Papa Benedict al XVI-lea, destinată recuperării unității unui trup eclezial cu sensibilități liturgice diverse, a fost exploatată pentru a lărgi prăpăstiile, pentru a întări divergențele și a încuraja dezacordurile care rănesc Biserica, îi blochează drumul și o expun la pericolul diviziunii”, a scris el.

Papa a spus că a fost întristat că celebrarea formei extraordinare a fost acum caracterizată printr-o respingere a Conciliului Vatican II și a reformelor sale liturgice. A pune la îndoială Conciliul, a spus el, înseamnă „a pune la îndoială pe însuși Duhul Sfânt care călăuzește Biserica”. A adăugat că un motiv final al deciziei sale a fost o atitudine crescândă de „respingere a Bisericii și a instituțiilor ei în numele a ceea ce este numită ‘adevărata Biserică'”. Le cere Episcopilor să se lase călăuziți de două principii când implementează noile norme: „pe de o parte, să asigure binele celor care au rădăcini în forma anterioară de celebrare și au nevoie să treacă în timp util la ritul roman promulgat de Sfinții Papi Paul al VI-lea și Ioan Paul al II-lea și, pe de altă parte, să suspende înființarea de noi parohii personale legate mai mult de dorințele preoților la nivel individual decât de nevoia reală a ‘sfântului Popor al lui Dumnezeu'”.

Într-o scrisoare din 2007 către Episcopii lumii, Papa Benedict al XVI-lea a explicat că Summorum Pontificum le permitea preoților să celebreze Liturghia după Misalul din 1962, ca „forma extraordinaria” sau forma extraordinară a ritului roman. El menționa că Misalul publicat de Papa Paul al VI-lea va rămâne „forma ordinaria” sau forma obișnuită a ritului. Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat din funcție în 2013, a insistat asupra faptului că motu proprio nu aduce atingere reformelor liturgice cerute de Conciliul Vatican II. El a respins, de asemenea, ideile că ar provoca diviziuni în cadrul comunităților parohiale. „Această frică mi se pare chiar nefondată”, scria el. „Folosirea vechiului Misal presupune un anumit grad de formare liturgică și o anumită cunoaștere a limbii latine; nici una dintre acestea nu se găsește foarte des. Deja din aceste condiții concrete se vede clar că noul Misal va rămâne cu siguranță forma obișnuită a ritului roman, nu numai din cauza normelor juridice, ci și din cauza situației actuale a comunităților de credincioși.”

Zvonuri despre posibile restricții asupra „Summorum Pontificum” s-au răspândit la sfârșitul lunii mai, după ce Papa Francisc a ținut o sesiune de întrebări și răspunsuri cu ușile închise, cu membrii Conferinței Episcopilor Italieni adunați la Roma pentru adunarea plenară anuală. Vorbind cu Episcopii, Sfântul Părinte a sugerat noi reglementări, deși nu a oferit detalii, au informat doi Episcopi care au participat la eveniment. În iunie, Cardinalul Joseph Zen, Episcop emerit de Hong Kong, a descris această evoluție drept „o veste îngrijorătoare”. El a insistat că forma extraordinară nu divizează. „Dimpotrivă, ne unește cu frații și surorile noastre de toate vârstele, cu sfinții și martirii din toate timpurile, cu cei care au luptat pentru credința lor și care au găsit în ea o hrană spirituală inepuizabilă”, a scris el pe blogul personal.

Congregația doctrinară a Vaticanului a cerut anul trecut Episcopilor lumii să informeze despre modul în care „Summorum Pontificum” a fost aplicat în Diecezele lor. Cardinalul Luis Ladaria, prefectul CDC, le-a scris președinților Conferințelor Episcopilor pe 7 martie 2020, cerându-le să distribuie un chestionar din nouă puncte. Sondajul CDC a inclus întrebări precum: „În opinia Dvs, există aspecte pozitive sau negative ale utilizării formei extraordinare?” sau „Cum a influențat motu proprio ‘Summorum Pontificum’ viața seminariilor și a altor case de formare?” Chestionarul a întrebat, de asemenea, dacă forma extraordinară răspunde „la o adevărată nevoie pastorală” sau a fost „promovată de un singur preot”. Episcopii au fost rugați să spună dacă au folosit personal Misalul din 1962 și ce sfaturi ar oferi despre forma extraordinară. În scrisoarea de intenție, Cardinalul Ladaria a scris: „La treisprezece ani de la publicarea motu propriu ‘Summorum Pontificum’ emis de Papa Benedict al XVI-lea, Sanctitatea Sa Papa Francisc dorește să fie informat cu privire la aplicarea actuală a documentului menționat”. Cardinalul Ladaria le-a cerut Episcopilor să trimită răspunsurile până pe 31 iulie 2020.

În scrisoarea sa din 2007, Papa Benedict al XVI-lea ceruse Episcopilor lumii „să trimită Sfântului Scaun o relatare privind experiențelor voastre, la trei ani după ce acest motu proprio a intrat în vigoare”, în 2010. Comisia Pontificală Ecclesia Dei a emis în 2011 instrucțiunea „Universae Ecclesiae”, clarificând aspecte ale „Summorum Pontificum”. În martie 2020, CDC a anunțat că a emis două decrete care dădeau noi prefețe euharistice și prevedeau sărbătorirea opțională a sfinților numiți mai recent. Decretul „Quo magis” a prevăzut șapte noi prefețe euharistice pentru forma extraordinară a Liturghiei, care poate fi folosită pentru anumite ocazii, cum ar fi Liturghii votive sau sărbătorile sfinților. Al doilea decret, „Cum sanctissima”, a stabilit o prevedere pentru celebrarea sărbătorilor sfinților de clasa a treia canonizați după iulie 1960, ale căror pomeniri au fost stabilite după Misalul roman din 1962.

Sursa: Catholic News Agency