Papa Francisc le spune autorităților cipriote că se roagă pentru „pacea întregii insule”
02.12.2021, Nicosia (Catholica) - Papa Francisc le-a spus joi autorităților cipriote că se roagă pentru „pacea întregii insule”. Pontiful s-a adresat liderilor politici, reprezentanților societății civile și membrilor corpului diplomatic la Palatul Prezidențial din Nicosia, pe 2 decembrie, la câteva ore după ce a ajuns pe insula divizată de o zonă tampon a ONU. Sfântul Părinte a descris împărțirea de facto a insulei ca fiind „cea mai mare rană suferită de acest ținut”. „Mă rog pentru pacea voastră, pentru pacea întregii insule și o fac speranța mea fierbinte”, a spus el. „Calea păcii, care reconciliază conflictele și regenerează frumusețea fraternității, are un singur cuvânt ca indicator – acest cuvânt este dialogul.”
Papa Francisc este al doilea Papă care vizitează Cipru, după ce Papa Benedict al XVI-lea a făcut o călătorie de trei zile pe insula mediteraneeană în 2010. El pornește într-o vizită de cinci zile care îl va duce și în Grecia, o altă țară predominant ortodoxă. În discursul său transmis în direct, Pontiful a descris Cipru, o insulă din estul Mării Mediterane, cu o populație de 1,2 milioane de oameni, ca fiind „o țară mică din punct de vedere geografic, dar mare din punct de vedere istoric”. A spus că națiunea a servit drept „poarta de est a Europei și poarta de vest a Orientului Mijlociu”, oferind „o ușă deschisă, un port care unește”. „Cipru, ca o răscruce de civilizații, are o vocație înnăscută a întâlnirii, favorizată de caracterul primitor al poporului cipriot”, a spus el.
Insula Cipru conține, de asemenea, Cipru de Nord, un teritoriu musulman predominant sunnit situat în partea de nord-est a insulei. Ciprul de Nord este recunoscut numai de Turcia vecină, care a invadat Cipru în 1974, și este considerat parte a Republicii Cipru de către toate celelalte state. Papa Francisc a părăsit Roma joi, la ora locală 11 a.m. După ce a aterizat pe Aeroportul Internațional Larnaca, a mers în capitală, unde s-a adresat membrilor minorității catolice din țară la Catedrala maronită a Maicii Domnului din Nicosia. A fost apoi condus la Palatul Prezidențial, unde a făcut o vizită de curtoazie președintelui cipriot Nicos Anastasiades, care mai târziu a ținut un discurs în care a lăudat implicarea Sfântului Părinte în favoarea săracilor și a apărării mediului. Anastasiades a declarat că Cipru primește o cotă mai mare de migranți în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene și i-a mulțumit Papei pentru rolul său în transferul a 50 de migranți din Cipru în Italia.
„Inițiativa dumneavoastră simbolică este, în primul rând, un mesaj puternic cu privire la necesitatea unei revizuiri atât de necesare a politicii UE în domeniul imigrației, astfel încât, pe de o parte, să existe o împărțire mai echitabilă a gestionării problemelor și, pe de altă parte, și o viață mai umană pentru cei care emigrează în statele membre”, a spus el. Alături de Anastasiades, Papa a vizitat o statuie a lui Makarios al III-lea, primul președinte al Ciprului, în grădinile Palatului Prezidențial. Considerat „Părintele Neamului”, Makarios a fost, de asemenea, Arhiepiscopul ortodox al Ciprului. El a supraviețuit la patru atentate la viața sa și la o lovitură de stat în timpul celor trei mandate prezidențiale. Papa Francisc i-a adus un omagiu lui Makarios în discursul său adresat liderilor țării, subliniind că numele său înseamnă „binecuvântat” în limba greacă, care evocă Fericirile prezentate de Isus în Predica de pe munte.
Sfântul Părinte a menționat că Cipru a jucat un rol important în istoria creștină timpurie. „Tocmai din acest loc, unde Europa și Estul se întâlnesc, a început prima mare inculturare a Evangheliei pe acest continent”, a spus el. „Sunt profund emoționat să pot merge pe urmele pașilor marilor misionari ai Bisericii primare, în special ai Sfinților Paul, Barnaba și Marcu.” Papa a comparat insula, cu frumusețea ei naturală și comorile făcute de om, cu „o perlă de mare preț în inima Mediteranei”, făcând aluzie la pilda Perlei, relatată în Evanghelia după Matei. A spus: „O perlă devine, de fapt, ceea ce este pentru că se formează în timp. Este nevoie de ani de zile pentru ca diferitele ei straturi să devină compacte și să îi dea luciu. La fel, frumusețea acestui pământ vine și din culturile care de-a lungul secolelor s-au întâlnit și s-au amestecat aici. Și astăzi, lumina Ciprului este puternic pestriță.” Și a continuat: „Multe popoare și națiuni au contribuit cu diferite nuanțe la acest popor. Mă gândesc și la prezența multor imigranți: procentual, mai mulți decât în orice altă țară a Uniunii Europene”.
„A păstra frumusețea multicoloră și cu multiple fațete a întregului nu este un lucru ușor. Ca în formarea unei perle, este nevoie de timp și răbdare; se cere o viziune largă, capabilă să îmbrățișeze o varietate de culturi și să privească spre viitor cu intuiție. Cred că în această privință este important să protejăm și să sprijinim toți membrii societății, în special pe cei care sunt statistic o minoritate.” Pontiful a observat că o perlă este creată atunci când o stridie se confruntă cu „o amenințare neașteptată la adresa siguranței ei”, cum ar fi un fir de nisip. „Pentru a se proteja, reacționează asimilând lucrul care a rănit-o: închide corpul străin care reprezintă pericolul și îl transformă în ceva frumos: o perlă”, a spus el. „Perla Ciprului a fost întunecată de pandemie, care a împiedicat mulți vizitatori să o viziteze și să îi vadă frumusețea; aici, ca în alte locuri, acest lucru a agravat efectele crizei financiare și economice.”
Papa Francisc le-a cerut autorităților cipriote să facă gesturi îndrăznețe pentru a încerca să obțină reconcilierea între populațiile divizate ale insulei. „Nu gesturi de putere, amenințări cu represalii și spectacole de forță, ci gesturi de detensionare și pași concreți spre dialog”, a sugerat el. „Mă gândesc, de exemplu, la deschiderea către discuții sincere, care ar acorda prioritate nevoilor oamenilor, la o implicare din ce în ce mai eficientă din partea comunității internaționale, la nevoia de a proteja patrimoniul religios și cultural și la restituirea a tot ceea ce oamenii consideră mai prețios în această privință, cum ar fi locurile sau cel puțin mobilierul sacru.” Pontiful a lăudat o inițiativă de consolidare a păcii numită Calea religioasă a proiectului de pace din Cipru, care reunește liderii religioși ai insulei sub auspiciile ambasadei suedeze. „Vremurile care par cel mai puțin favorabile, când dialogul se stinge, pot fi chiar momentele care pregătesc pentru pace”, a spus el. „Perla ne amintește, de asemenea, de acest lucru, pentru că se formează în timp, într-un proces ascuns, de combinare a substanțelor noi cu agentul care a provocat rana.”
Papa i-a îndemnat pe liderii descurajați să se gândească la generațiile mai tinere, care tânjesc după o „lume a păcii”, mai degrabă decât după „una marcată de rivalități perene și otrăvită de dispute nerezolvate”. „Cipru, ca răscruce geografică, istorică, culturală și religioasă, este în măsură să fie un factor de pace. Îi urăm să fie un atelier de pace în Marea Mediterană”, a spus el. „Pacea adesea nu este obținută de mari personalități, ci de determinarea zilnică a oamenilor obișnuiți. Continentul european are nevoie de reconciliere și de unitate; are nevoie de curaj și entuziasm, dacă vrea să meargă înainte. Căci nu zidurile fricii și vetourile dictate de interesele naționaliste vor fi cele care asigură progresul și nici redresarea economică nu va servi singură la garantarea securității și stabilității.” El a concluzionat: „Fie să privim la istoria Ciprului pentru a vedea cum întâlnirea și primirea au adus roade bune care durează. Nu numai pentru istoria creștinismului, pentru care Cipru a fost «rampa de lansare» pe acest continent, ci și pentru construirea unei societăți care își găsește bogăția în integrare. Acest spirit de extindere, această capacitate de a privi dincolo de propriile granițe, aduce întinerire și face posibilă redescoperirea unei străluciri care a fost pierdută.”
