Papa explică de ce societatea are nevoie de Toma de Aquino

17.06.2010, Vatican (Catholica) - Teologia morală a Sf. Toma de Aquino este actuală şi astăzi, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, arătând accentul pus de sfânt pe legea naturală. Papa a reluat miercuri, 16 iunie 2010, învăţăturile lui Aquino, continuându-şi catehezele despre cultura creştină din Evul Mediu, după o pauză de mai multe săptămâni în care s-a concentrat pe alte teme. El a explicat că Toma de Aquino a reuşit să arate „independenţa filozofiei şi teologiei şi, în acelaşi timp, relaţionalitatea lor reciprocă”.

Accentul pus de sfânt pe demnitatea raţiunii umane se corelează cu învăţătura sa despre natură şi har, a arătat Sfântul Părinte, subliniind că raţiunea, cu puterea sa, are importantul potenţial de a „discerne legea morală naturală”. „Raţiunea poate să o recunoască luând în considerare ceea ce este bine să facă şi ceea ce este bine să evite pentru dobândirea acelei fericiri care este îndrăgită de fiecare şi care impune şi o responsabilitate faţă de alţii şi, deci, căutarea binelui comun. Cu alte cuvinte, virtuţile omului, teologale şi morale, sunt înrădăcinate în natura umană”.

„Harul divin însoţeşte, susţine şi stimulează angajarea etică, dar, în sine, conform Sfântului Toma, toţi oamenii, credincioşi sau necredincioşi, sunt chemaţi să recunoască exigenţele naturii umane exprimate în legea naturală şi să se inspire din ea în formularea legilor pozitive, adică acelea date de autorităţile civile şi politice pentru a reglementa convieţuirea umană”. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat importanţa legii naturale şi responsabilităţile pe care aceasta le implică, arătând că atunci când acestea sunt negate, „se deschide în mod dramatic calea spre relativismul etic pe planul individual şi spre totalitarismul statului pe planul politic”.

El l-a citat pe predecesorul său, Venerabilul Papă Ioan Paul al II-lea, care a afirmat: „Aşadar, este urgent pentru viitorul societăţii şi pentru dezvoltarea unei democraţii sănătoase să se redescopere existenţa valorilor umane şi morale esenţiale şi înnăscute, care provin din însuşi adevărul fiinţei umane, şi exprimă şi tutelează demnitatea persoanei: valori pe care nici un individ, nici o majoritate şi nici un stat nu le vor putea crea, modifica sau distruge vreodată, ci trebuie doar să le recunoască, să le respecte şi să le promoveze”. Conceptul raţiunii umane propus de Toma este „demn de încredere”, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, „pentru că raţiunea umană, mai ales dacă primeşte inspiraţiile credinţei creştine, este promotoare a unei civilizaţii care recunoaşte demnitatea persoanei, intangibilitatea drepturilor sale şi forţa obligaţiilor sale”.

Sfântul Părinte a observat că „nu surprinde faptul că doctrina cu privire la demnitatea persoanei… s-a format în domenii ale gândirii care au receptat moştenirea Sfântului Toma de Aquino, care avea un concept foarte înalt despre creatura umană”. Episcopul Romei a concluzionat amintind faptul că gândirea şi învăţătura profundă a Sf. Toma au izvorât „din credinţa lui vie şi din evlavia lui ferventă, pe care o exprima în rugăciuni inspirate, ca aceasta în care îi cere lui Dumnezeu: ‘Dă-mi, te rog, o voinţă care să te caute, o înţelepciune care să te găsească, o viaţă care să-ţi placă, o perseverenţă care să te aştepte cu încredere şi o încredere care la sfârşit să ajungă să te aibă'”.