Elevii români, codaşi la citit

02.12.2007, Bucureşti (Catholica) - România este pe locul 36, din 45 de ţări şi regiuni, în ceea ce priveşte performanţele la lectură ale copiilor de 10 ani. Studiul „The Progress in International Reading Literacy Study” (PIRLS), întocmit de Boston College pe un eşantion de 215.000 de elevi de clasa a IV-a, arată că un sfert dintre copiii români de 10 ani nu au acasă mai mult de 10 cărţi potrivite pentru vârsta lor, potrivit unei ştiri din ediţia din 30 noiembrie 2007 a Evenimentului Zilei. „Elevii spun că alocă o oră pe zi pentru lectură, stau în schimb mai mult timp cu prietenii. Au mai multe mijloace de petrecere a timpului liber şi mai multe mijloace de informare decât înainte”, observa Margareta Modrea, profesor psiholog la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” din Focşani.

Cei mai mulţi elevi intră într-o librărie o dată pe lună, uneori din întâmplare. Atunci când ajung să-şi cumpere o carte, o fac pentru că o consideră interesantă, şi nu că ar corespunde cerinţei profesorilor. Nici bibliotecile nu sunt mai frecventate: 42% dintre cei de la liceele teoretice intră o dată pe lună, şi la fel fac 27% dintre cei de la liceele vocaţionale şi 20% dintre cei de la gimnaziile vocaţionale. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu din cadrul proiectului Socrates Adore – „Instruirea cititorilor adolescenţi, care întâmpină probleme în domeniul lecturii: Un studiu comparativ al bunelor practici din ţările europene”, realizat de trei profesori ai Colegiului ieşean „Richard Wurmbrand” (Fundaţia Filocalia) – Raluca Ştefania Pelin, Brânduşa Silvia Chelariu şi Cristian Ovidiu Lucaci.

După întocmirea studiului, echipa ieşeană a cerut sprijinul catedrelor de limba română de la şcolile din ţară pentru a afla metodele prin care reuşesc să-i determine pe elevi să citească. Taberele şi excursiile cu tematică literară, realizarea unui opţional dedicat lecturii, implicarea elevilor în dotarea bibliotecii şcolii, selectarea şi valorificarea unor texte literare în concordanţă cu preocupările elevilor, vizionarea de ecranizări, organizarea de întâlniri cu scriitori sunt câteva dintre cele mai interesante soluţii oferite de cei 30 de profesori care au participat la studiu. Ei au mai propus ca elevii să scrie texte literare pornind de la propriile lecturi, organizarea unor ore în care oferta de lectură să fie făcută de elevi ori dramatizarea unor texte literare.

La un seminar desfăşurat acum două luni în Ungaria, fiecare ţară participantă a prezentat două cazuri de bună practică în domeniul lecturii. Unul dintre ele este educarea adulţilor pentru a le citi celor mici. Proiectul se numeşte „Reading for children” şi este foarte răspândit, în special în Statele Unite şi Canada: părinţii sunt instruiţi să le citească între o jumătate de oră şi o oră copiilor de 3-6 ani, în fiecare seară. Se dezvoltă astfel bazele creativităţii pentru întreaga viaţă. În Germania există grupuri de tineri care se aduna într-o sală de clasă cu saci de dormit şi citesc până dimineaţa. Tinerii finlandezi au fost încurajaţi să citească timp de trei luni câteva ziare de calitate din oraş. Li se cerea apoi să realizeze propria cercetare pentru a confrunta perspectiva media cu realitatea înregistrată de ei, iar în lunile următoare intrau în corespondenţă cu ziariştii, pe respectivele teme.

Sursa: vedeţi aici