110 ani de la naşterea Papei Paul al VI-lea
26.09.2007, Castel Gandolfo (Catholica) - În seara zilei de miercuri, 26 septembrie 2007, la Castel Gandolfo, în prezenţa Papei Benedict al XVI-lea, a avut loc un concert la împlinirea a 110 ani de la naşterea Papei Paul al VI-lea, la 26 septembrie 1897, la Concesio, în provincia italiană Brescia. Concertul a fost oferit de Orchestra Festivalului Internaţional din Brescia şi Bergamo, sub bagheta maestrului Agostino Orizio, cu muzică de Bach, Vivaldi şi Mozart, informează Radio Vatican. „Semnificativă este circumstanţa acestui eveniment”, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea după concert, subliniind importanţa actului comemorativ al „marelui Pontif” Paul al VI-lea, care prin anii slujirii sale petrine (1963-1978) „a marcat istoria secolului XX”. El este cel care „a adus Bisericii şi lumii un serviciu mai mult decât preţios în vremuri nicidecum uşoare şi în condiţii sociale caracterizate de adânci schimbări culturale şi religioase”.
„Aducem omagiu spiritului de înţelepciune evanghelică prin care iubitul meu predecesor a ştiut să călăuzească Biserica în timpul şi după Conciliul Vatican II. El a simţit, cu o profetică intuiţie, speranţele şi neliniştile oamenilor din acea epocă; s-a străduit să valorifice experienţele pozitive, căutând să le lumineze cu lumina adevărului şi a iubirii lui Cristos, unicul Răscumpărător al omenirii”. „Iubirea ce o nutrea faţă de omenire, cu progresele ei, descoperirile minunate, avantajele şi facilităţile ştiinţei şi ale tehnicii, nu l-a împiedicat, însă, să scoată în evidenţă contradicţiile, erorile şi riscurile unui progres ştiinţific şi tehnologic desprins de o viguroasă referinţă la valorile etice şi spirituale”. „Învăţătura lui rămâne, de altfel, actuală şi astăzi şi constituie o sursă de folosit pentru a înţelege mai bine textele conciliare şi a analiza evenimentele ecleziale care au caracterizat a doua parte a anilor 1900”.
„Papa Paul al VI-lea a fost prudent şi curajos în a conduce Biserica cu un realism şi un optimism evanghelic, alimentate de o neobosită credinţă. El a formulat auspicii pentru `civilizaţia iubirii`, convins că dragostea evanghelică constituie elementul indispensabil pentru a construi adevărata fraternitate universală. Numai recunoscându-l de Tată pe Dumnezeu, care în Cristos a revelat tuturor iubirea Sa, oamenii pot deveni şi se pot simţi cu adevărat fraţi. Numai Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, poate converti sufletul uman şi să-l facă apt să contribuie la realizarea unei societăţi juste şi solidare. Succesorii lui au preluat moştenirea spirituală a Slujitorului lui Dumnezeu Paul al VI-lea şi au mers pe urmele lui. Să ne rugăm pentru ca exemplul şi învăţămintele lui să fie pentru noi încurajare şi stimul la o iubire tot mai mare faţă de Cristos şi Biserica sa, animaţi de acea neînfricată speranţă care l-a sprijinit pe Papa Montini până la încheierea existenţei sale”.
