Prima beatificare în Ungaria în 900 de ani

18.09.2006, Budapesta (Catholica) - Sora Sara Salkahazi, o călugăriţă care a fost împuşcată pentru că a adăpostit evrei în Ungaria în timpul celui de-al doilea război mondial, va fi beatificată în Budapesta. Beatificarea, prima care are loc în Ungaria în 900 de ani, va fi prezidată de Cardinalul Peter Erdo, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta şi preşedinte al Conferinţei Episcopale din Ungaria, în Bazilica Sf. Ştefan. La sfârşitul Liturghiei, Jozsef Schweitzer, fost şef rabin al Ungariei, va ţine un discurs în care o va elogia pe noua fericită.

În luna aprilie a acestui an, Papa Benedict al XVI-lea a semnat un decret privind martiriul sr. Salkahazi, document care a netezit calea către beatificarea ei. Sara Salkahazi s-a născut în Kassa (acum Kosice, în Slovacia de astăzi), în 1899. Ea făcea parte dintr-o familie de proprietari de hoteluri, dar s-a decis să înveţe meseria de legător de cărţi. Apoi s-a alăturat surorii ei şi a lucrat în magazinul de pălării al acesteia. În final a devenit scriitoare, jurnalistă şi activistă hotărâtă să reacţioneze la gravele provocări sociale ale acelor vremuri.

În 1929, ea a intrat în rândul Surorilor Sociale, o organizaţie de caritate înfiinţată în Ungaria în 1923 pentru a-i ajuta pe cei săraci, şi a depus primele sale voturi în 1930, iar voturile solemne 10 ani mai târziu. Motoul vieţii sale religioase a fost: „Aleluia! Sunt aici, trimite-mă!” În munca sa apostolică, s-a dedicat lucrărilor de caritate, catehezei, prelegerilor şi înfiinţării unei asociaţii de tineret. De asemenea a fost directoare a revistei „Femeia catolică”. Începând din 1941, ea a condus Mişcarea Femeilor şi a Tinerelor Muncitoare Catolice şi a înfiinţat şcoli pentru acestea din urmă. În acelaşi timp a susţinut cursuri la un centru al femeilor catolice. Activitatea ei s-a extins în Ungaria, Slovacia, Ucraina şi România.

Ea a ajutat la adăpostirea într-o mănăstire a sute de evrei, incluzând multe femei şi mulţi copii, în ultimele luni ale războiului. În scrierile ei, a luptat împotriva ideologiei fasciste. Deşi era conştientă că această activitate îi punea în pericol viaţa, la 14 septembrie 1943 a cerut de la superiorii ei permisiunea de a-şi continua munca, declarând că este gata să îşi ofere viaţa ca sacrificiu. Presentimentul ei s-a adeverit în 27 decembrie 1944, când a fost denunţată autorităţilor, şi acoliţii conducerii fasciste au dus-o pe ea şi pe oamenii pe care îi adăpostea pe malul Dunării şi i-au împuşcat la picioarele Podului Libertăţii din Budapesta.

Surorile Sociale au salvat în timpul războiului peste 1.000 de vieţi. Cardinalul Erdo, primatul Ungariei, a spus ca reacţie la decizia Papei: „Cred că în anul reînnoirii spirituale a naţiunii, Sfântul Părinte nu ar fi putut face un dar mai frumos Bisericii şi de asemenea întregii societăţi din Ungaria”.