Catholica.ro: 10.000 de ştiri, trafic intens
04.04.2005, Cluj-Napoca (Catholica) - Această ştire este a 10.000-a ştire pe fluxul Catholica.ro. În toamna anului 2000, pe vechiul sit Greek-Catholic.ro a fost relansat, într-o formă mai modernă, serviciul de ştiri existent din 1999. Un an mai târziu serviciul de ştiri a devenit zilnic, din săptămânal. Iar după alte câteva luni, în ianuarie 2002, ştirile au fost mutate pe un sit separat: Catholica.ro. Ştirile s-au adăugat zi de zi, iar astăzi s-a ajuns la ştirea 10.000. Şi dacă tot vorbim de cifre rotunde, recent am publicat în biblioteca sitului al 500-lea document, mesajul Urbi et Orbi al Papei, de Paşti.
Ultimele zile au însemnat o suprasolicitare a sitului: numărul vizitatorilor a crescut cu 400%, începând de vineri. Răspunzând interesului vizitatorilor pentru evenimentele de la Vatican, ştirile au fost actualizate mai des pe sit, având ediţie de ştiri şi duminica. Statisticile ne arată că în doar câteva zile ne-am consumat lăţimea de bandă alocată pentru o lună întreagă. În timp ce desigur traficul intens ne bucură, semn de interes pentru serviciile ce le oferim, trebuie să spunem că adesea suprasolicitările provoacă probleme pe sit. Speranţa este să reuşim să mutăm siturile (echipa care realizează Catholica.ro răspunde şi de ProFamilia.ro, Cnet.ro, Greco-Catolica.ro, Bru.ro, DiasporaCatolica.ro, Ecumenism.ro şi altele) pe un server mai puternic. În invităm pe cei care au posibilităţi financiare să ne sprijine în această direcţie.
În politica noastră de ştiri, începând din noiembrie 2001, a fost să transmitem ştirile şi prin email, abonaţilor (actualmente peste 600). În condiţiile în care conexiunea la Internet a românilor nu se ridică la nivel occidental, siturile noastre transmit informaţia către abonaţi: fie că este vorba de ştirile, ediţiile speciale sau serviciul calendaristic liturgic de la Catholica.ro, fie de ediţiile şi reflecţiile ProFamilia.ro, fie buletinele IT trimise de Cnet.ro. Toate aceste servicii sunt gratuite, şi în unele zile sunt transmise 3-4 emailuri. Şi din acest punct de vedere Catholica.ro are nevoie de un upgrade, pentru un server mai solid. Dacă nu vom reuşi, munca noastră va continua, dar se va reflecta mai mult pe sit, şi mai puţin prin emailuri, urmând să reducem numărul de servicii.
Situl D-vs îl cunosc si eu de multa vreme, îl frecventez ptr stiri, insa am fost nemultumit pentru ca nu exista o formula de exprimare as cum s-a introdus de curând. Exista o stire cred ca în spirit crestin ne putem spune pasurile, in problemele biserici, cei care o iubim cu adevarat. Sigur o cenzura cu manusi se impune datorita trolurilor, dar comunicare trebuei exista si pe internet!
In rest gasesc seitul mult mai bogat, in care se gasesc stiri de interes. Daca ramâne as va voi vizita zilnic si comenta, deci activ
Doamne ajuta
O.M
Este foarte importanta existenta acestui site si felicit echipa realizatoare pentru munca depusa. Ma bucur ca exista un site catolic in limba romana care ofera informatii viabile.
Gasim stiri importante din viata bisericii, comentarii si scrieri alese pentru suflet. Felicitari, mult succes in continure si Doamne ajuta!
Ieri, la biserica, parintele Eusebiu amintea, printre altele, despre existenta acestui site. Ma bucur de a fi descoperit, astfel, o lectura serioasa si consistena.
Intr-o societate dezvoltatà multicultural si ì n dinamica tot mai amplà a globalizà rii, problema principalà indubitabil este comunicarea, si ì ntrucà t mijloacele de comunicare socialà , sunt tot mai multiple si complexe : Radioul, TV, videoregistratori, computer-internet, ì n realitatea noastrà , serviciul sitului cattolica. ro este un instrument indispensabil ì n educarea si difuzarea diversità tii de informatii sigur cu caracter ecleziastic, ì nsà stim cà principiul unei bune rationalità tii este fundamentul cunostintei umane si ì n mod contemporan semnul eficient al unei minti sà nà toase. Intr – adevà r primul semn al confuziei dezordonate este necunoasterea lucrurilor. Sf. Tomma d’ Aquino un mare cunoscà tor pe aceasatà line a rationalità tii, ne ì nvatà importanta exentialà a principiilor fundamentale: o realitate, o minte, un proces rational bazat pe adecvarea intelectului la realità tile sensibile. Astfel, intr-o lume divizatà de pseudo- filosofie si de ce nu pseudo-mass-media cà a demontat adevà rata conceptie despre Dumnezeu si om, ì ntr-o lume unde domneste ì n mod suveran relativismul rationalistic si etic, ì ntr-o lume unde principiul fundamental este abandonarea ì n excluxivitate credintei fideistice, care, vrea sà substitue ceea ce natura insà si rezervà ratiuni iluminate de gratie(har), se asistà azi la fenomenologia afirmà rii autoputernice a unui nou factor- cà devine divizà torul mintii si comportamentului civic – adicà factorul constituit de noile mijloace de comunicare.
Intr-adevà r: << Mass- media poate favori ì n cresterea personalà sau comunitarà sau pà gubi binele global al persoanelor, ì ndepà rtà ndu-le de la adevà r, prezentà nd modele de viatà incentrate pe valori false. Mijloacele de comunicare socialà uneori ca si ì n cazul Romà niei au contribuit la solutionarea problemelor umane si ecleziastice de exemplu ì n mod partial si negativ, dezinformà nd si là sà d multe nelinisti ì n inimile si constiintele nationalilor. Astfel mijloacele de comunicare socialà pot genera modele de orientare publice false, ì n denaturarea autenticà a istoriei. De aceea se impune o analizà particularà acestor canale, pentru a identifica dimensiunea lor antropologicà si eticà ì n mod evident nu deconectatà de dimensiunea tecnicà si culturalà . Trecà nd apoi la dimensiunea filozoficà si politicà este nevoie de a reafirma cà una din principalele cuceriri ale Statelor democratice este libertatea manifestà ri ideilor. „ Toti au dreptul de manifestare ì n mod liber a propri idei prin cuvà nt, prin scris sau orice alt mijloc de difuziune. Astfel acest organism al comunicabilità tii nu trebuie sà depindà de autorizati sau cenzuri” . Insà acest organism ì -si pì erde dinamicitatea sa autenticà ì n forma legalà atunci cà nd dezinformeazà sau comite delicte, daune si prejudice publice socio-morale. Probabil n- ar fi inutil a pune pe acest indispensabil sit si probleme de guvernabilitate politicà pentru a se interreferentia altor sisteme de acest tip si penaliza miscà ri inadmisibile ale reprezentantilor natiuni- cu scopul educational. Fie ca Domnul sà Và binecuvinteze ì ntregul personal si sà Và inspire ì n itinerarul Vostru informational. pr. Vasile Orghici